Finanțarea partidelor sub eclipsă

lunaCamera Deputaților a adoptat miercuri un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii finanțării partidelor politice și campaniilor electorale. Proiectul este vulnerabil din trei puncte de vedere procedurale și conține cel puțin trei riscuri în cuprinsul reglementărilor de substanță. Deși cuprinde unele prevederi bine-venite, proiectul nu reușește să facă aplicarea legii predictibilă și eficientă, nici să contribuie la sporirea încrederii în partidele politice.

Campania Politică fără Bariere consideră că reforma electorală este esențială pentru recalibrarea relației dintre societate și partidele politice, iar finanțarea partidelor și campaniilor electorale este una dintre pietrele de temelie ale acestei reforme, alături de Legea partidelor politice și Legile privind organizarea alegerilor. Corelând modificările preconizate în toate aceste legi, proiectul adoptat miercuri dezavantajează partidele mici, „locale.” Din aceste motive, evidențiem deficiențele proiectului, alături de noutățile pozitive pe care le-am identificat în textul adoptat.

Pe substanță, proiectul de lege privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale ratează corelarea cu intenția reformei electorale, mai ales în privința partidelor „locale,” care vor putea fi înființate în baza modificărilor aduse la Legea partidelor politice, conform Deciziei din 26 februarie a Curții Constituționale:

  • Instituirea criteriilor de performanță, în număr/procentaj de voturi obținute (3% pentru decontarea cheltuielilor din campania electorală, respectiv 5% pentru subvenționarea costurilor de funcționare în cei 4 ani ai ciclului electoral), contravine principiului de a reduce inegalitățile dintre partidele mari și mici, vechi și noi, „naționale” și „locale.”
  • Introducerea posibilității de a finanța partidele prin împrumuturi, fără limite privind perioadele de returnare, expune toate partidele la capturarea lor de către „cămătari” politici, în contradicție cu spiritul recomandărilor GRECO—Grupul Statelor împotriva Corupției, afiliat Consiliului Europei.
  • Păstrarea modalităților de raportare a situațiilor financiare la 30 aprilie, abia la 4 luni după încheierea anului calendaristic, menține partidele politice la nivelul anilor ‘90, când nu erau posibile raportările online, respectiv contravine aspirațiilor de transparență sporită. Raportările întârziate, combinate cu împrumuturile nelimitate, pot crește incidența cazurilor de spălare de bani.

Procedural, este posibil ca adoptarea proiectului de lege să fie atacată pentru nerespectarea Constituției și a Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru adoptarea actelor normative, astfel:

  • Metoda de adoptare este susceptibilă de nerespectarea principiului constituțional al bicameralismuluiprin amendarea masivă* a unui proiect de lege deja respins de Senat, s-a ajuns în situația în care majoritatea senatorilor nu și-au putut exprima punctul de vedere asupra modificărilor operate în cadrul Comisiei comune pentru legile electorale.
  • Lipsa de transparență din sânul Parlamentului a afectat negativ și transparența față de societateideea decontării exclusiv de la bugetul de stat a cheltuielilor din campania electorală a fost expusă numai în cadrul Comisiei comune, la 24 februarie; subcomisia a transpus ideea în articole de lege la 2 martie; Comisia adopta proiectul „în orb” la 5 martie, iar varianta finală a fost publicată abia în 13 martie.
  • Propunerile de reglementare a decontării cheltuielilor din campania electorală doar pentru cei care primesc 3% din voturile exprimate, respectiv a subvenționării costurilor de funcționare a partidelor doar pentru cei care depășesc pragul electoral de 5%, nu au beneficiat de nicio analiză cost-beneficiu, de niciun studiu de impact, de nicio formă de dezbatere publică.

Dintre aspectele pozitive ale reglementării, amintim:

  • Finanțarea publică a campaniilor electorale poate echilibra șansele competitorilor politici, poate contribui la fiscalizarea cheltuielilor, respectiv poate reduce presiunea exercitată de oamenii cu bani pentru obținerea unor contracte privilegiate, după alegeri.
  • Întărirea rolului de control al finanțării partidelor și campaniilor, prin Autoritatea Electorală Permanentă, dacă va fi însoțită de alocarea resurselor necesare, va conduce la diminuarea opulenței exhibate în timpul campaniilor electorale și la diminuarea numărului cazurilor de finanțare frauduloasă a partidelor.

Campania Politică fără Bariere constată, în aceste condiții, că reforma electorală este pe cale de-a fi ratată, dacă se menține acest ritm, de un pas înainte și doi pași înapoi. Chemăm instituțiile și politicienii responsabili să nu permită reformele cu jumătăți de măsură, ci să acționeze decisiv pentru corectarea deficiențelor din proiectul de lege adoptat pe 18 martie.

*) Au fost modificate 48 din cele 52 de articole ale proiectului din Senat.

Posibile implicații ale aplicării prevederilor privind radierea, așa cum apar în forma actuală a proiectului de lege

fb xmasÎn proiectul noii Legi a partidelor politice au fost introduse criterii de radiere a partidelor extrem de drastice, care fac imposibilă, de facto, existența partidelor locale. În noua redactare a art. 47, un partid ar urma să fie radiat dacă „nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, în două campanii electorale succesive, cu excepția celei prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale, în cazul alegerilor parlamentare”. Astfel, deși s-a admis înființarea partidelor locale, filosofia întregii legi este în continuare tributară concepției vechi, conform căreia orice partid trebuie să aibă o vocație de guvernare națională.

Enumerăm mai jos câteva scenarii extrem de plauzibile, în situația în care textul necorelat va rămâne în vigoare. Aceste efecte nefaste vor trebui asumate de către autorii acestei proceduri de radiere:

  • Un partid poate fi radiat pentru inactivitate la mai puțin de un an de la înființare (de exemplu, dacă se înființează la începutul lui 2016 și nu prezintă numărul suficient de candidaturi nici la alegerile locale din primăvară, nici la cele parlamentare din toamnă). În vechea lege, aceasta se putea întâmpla numai după minimum patru ani, căci art. 47, alin. 1, lit. b) făcea referire la două alegeri parlamentare succesive, iar în noua lege se vorbește despre oricare două alegeri succesive.
  • La alegerile locale din 2016 se vor prezenta, probabil, numeroase partide locale, care activează și depun candidaturi în puține localități (uneori, una singură). Aceste partide nu au, în general, vocație națională și nu sunt interesate de alegerile parlamentare. Cu toate acestea, dacă nu ar depune candidaturi pentru parlament, ar fi radiate. Pentru a evita acest efect al legii, vor depune numeroase candidaturi formale la alegerile parlamentare din toamnă. Vor rezulta buletinele de vot cu zeci de competitori, îngreunarea – dacă nu chiar blocarea – procesului electoral.
  • Nu vor putea fi evitate situațiile în care un partid care ar câștiga majoritatea în consiliul local din una sau mai multe (dar mai puțin de 75) localități, dar nu a depus candidaturi în precedenta campanie electorală (de exemplu, pentru Parlamentul European), va fi radiat imediat după pronunțarea rezultatului alegerilor, declanșându-se alegeri anticipate sau parțiale, la nivel local.
    În condițiile legii propuse, imediat după radierea unui partid, el va putea fi reînființat de către aceleași persoane, păstrându-și statutul și modificând nesemnificativ sigla și numele (căci nu va avea cine să le conteste). În felul acesta, activitatea Tribunalului București, deja supradimensionată, ar putea fi de-a dreptul blocată (pentru că partidele din toată țara vor trebui să fie înregistrate aici).
  • Partidele mici, interesate exclusiv de participarea la alegerilor locale, vor găsi destul de repede soluția de ocolire a radierii, prin formarea uneia sau mai multor alianțe-umbrelă, conținând sute de entități, care vor depune candidaturi formale în alegerile naționale (parlamentare și euro-parlamentare).

Toate aceste implicații și complicații pot fi evitate fie prin adoptarea propunerii din documentul tehnic Politică fără Bariere, de reformulare a art. 47, alin. 1, lit. b) astfel: „Nu a depus candidaturi timp de 6 ani”, fie, măcar, prin condiționarea la două runde succesive de alegeri de același tip.

Legile partidelor: ce s-a făcut până acum și ce așteptăm de la Parlament

fb cover 1După cum am menționat în poziția anterioară, Campania Politică fără Bariere a observat cum o serie de obstacole în calea formării partidelor și participării lor la viața politică se reîntorc prin procedurile de finanțare și radiere.

Până astăzi, subcomisiile au lucrat în cadrul mandatului indicat de Comisie și a mandatelor partidelor (formulate luând în considerare lucrările Comisiei). Astăzi plenul Comisiei are autoritatea să corecteze excesele restrictive și să rezolve contradicțiile semnalate de Politică fără Bariere. De asemenea, partidele au avut ocazia să își reconsidere poziția pe plan intern. Lucrările Comisiei vor ține cont de următoarele limitări:

  • Joi, 26 februarie, Curtea Constituțională a decis că Legea partidelor politice nu permitea libera asociere a cetățenilor, ci îi obliga să cheltuiască resurse, timp și efort incomparabil mai mari decât în cazul altor forme de asociere. Încă de marți, Comisia parlamentară pentru legile electorale aprobase principiul înființării partidelor cu numai 3 membri fondatori. Acum există premisele instituționale și constituționale pentru a modifica întreaga legislație privind „ce și cum alegem,” astfel încât anul electoral 2016 să contribuie la revigorarea clasei politice.
  • Până la 15 martie, conform calendarului convenit de formațiunile politice, Comisia parlamentară va aproba proiectele de lege care vor modifica Legea partidelor politice, Legea privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, respectiv Legea privind alegerile locale. Aceste trei proiecte vor urma calea aprobării în cele două Camere ale Parlamentului, eventualul control anterior la Curtea Constituțională, apoi promulgarea prin decret al Președintelui României și publicarea în Monitorul Oficial. Această succesiune de activități este planificată pentru a fi îndeplinită până la sfârșitul lunii mai 2015, astfel încât aceste legi să poată fi aplicate în alegerile locale din mai-iunie 2016.

Dorim, însă, să amintim că problema este prezentă de mai multă vreme în dezbaterea publică. Nevoia relaxării condițiilor pentru înființarea partidelor politice (cu numai 3 membri fondatori) a fost identificată de unii membri ai Campaniei Politică fără Bariere încă din timpul discuțiilor despre modificarea Constituției, în primăvara anului 2013. În paralel, AMPER publica o serie de analize și studii privind necesitatea modificării legislației. În primăvara 2014 Uniți Salvăm formulează cereri de relaxare a legii partidelor mergând până la a cere boicotul alegerilor. Pe parcursul anului dna eurodeputat Monica Macovei propunea un proiect de modificare a Legii partidelor, Partidul Pirat invoca neconstituționalitatea aceleiași legi, iar dl. deputat Mihai Sturzu înregistra o inițiativă legislativă concretă.

În octombrie 2014, Campania Politică fără Bariere a deschis dezbaterea publică asupra acestui subiect, adresându-le candidaților la Președinția României o scrisoare cu 7 întrebări de principiu. Reprezentanții organizațiilor membre au discutat cu echipele de campanie și chiar cu unii candidați; după finalizarea campaniei electorale, au continuat discuțiile cu grupurile parlamentare, iar în ianuarie 2015 chiar au prezentat întreg setul propunerilor tehnice în fața membrilor Comisiei parlamentare.

În februarie 2015, dl. Președinte Iohannis a luat notă de propunerile Campaniei noastre și a adresat un mesaj clar Parlamentului, iar mandatul Comisiei parlamentare a fost extins pentru a cuprinde Legea partidelor politice și Legea privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale. Întâlnirile Campaniei Politică fără Bariere au continuat cu președinții formațiunilor politice reprezentate în Comisia parlamentară (dl. Kelemen Hunor, UDMR, 10 februarie; dna. Alina Gorghiu și dl. Vasile Blaga, PNL, 16 februarie; dl. Victor Ponta, PSD, 20 februarie).

Problema obstacolelor în calea înființării unui partid nu este nouă și nici discuția în jurul ei nu a apărut abia acum. Este necesar ca rezolvările găsite de Comisie să nu conțină contradicții și omisiuni. Este de asemenea necesar că proiectele de lege să fie în linie cu nevoile societății, cu recomandările organismelor internaționale și cu doleanțele societății civile.

Bariere indirecte în cadrul procedurii de radiere și în criteriile de finanțare a partidelor

fb q4 candidati in trepteLuni și marți, 2-3 martie, reprezentanții Campaniei Politică fără Bariere și ai Asociației pentru Minți Pertinente—AMPER au participat la lucrările subcomisiei parlamentare pentru modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale. O mare parte din amendamentele propuse prin documentul tehnic al Politică fără Bariere din 16 decembrie 2014 au fost aprobate în cadrul subcomisiei, conform principiilor adoptate de Comisia comună, la ședința din 24 februarie. Joi, 5 martie, în ședința Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru modificarea legilor electorale, se vor adopta chestiunile tehnice rămase în divergență și/sau pentru care nu s-a putut obține un consens în cadrul subcomisiei.

Din păcate, unele dintre barierele eliminate la nivelul înființării/înscrierii partidelor au fost re-introduse prin mecanismele de radiere, respectiv finanțare a partidelor. Politică fără Bariere consideră că, astfel, sunt încălcate atât principiile noastre, discutate cu partidele politice, cât și înseși principiile adoptate de Comisie:

  • principiul privind radierea partidelor care nu depun candidaturi și/sau nu obțin un anumit număr de voturi, în mai multe circumscripții electorale, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial;
  • principiul privind subvenționarea partidelor, respectiv decontarea cheltuielilor din campania electorală, numai pentru partidele locale care obțin 3% din voturile exprimate la nivelul unui județ, contravine atât principiului privind eliminarea criteriului teritorial, cât și principiului privind finanțarea partidelor în funcție de numărul de voturi obținute;
  • textul nemodificat/neactualizat din art. 15 și 16 ale Legii 334/2006, care menține evaluarea performanței electorale prin raportare la numărul de mandate obținute și atingerea pragului electoral la nivel național, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial și principiului privind finanțarea partidelor în funcție de numărul de voturi.

Membrii subcomisiei au acționat în cadrul mandatelor primite de la formațiunile politice. În opinia noastră, argumentele care au fost invocate/aduse în discuție de formațiunile politice nu au fost nici suficiente, nici valide.

Față de aceste contradicții din cadrul activității legislative, organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de organizațiile susținătoare ale acelorași principii, vor elabora documente de poziție, pe care le vor transmite în atenția Comisiei comune. Păstrarea acestor contradicții, care țin de interpretarea corelată a textelor de lege, va echivala cu gâtuirea reformei așteptate de societatea românească și cu încălcarea promisiunilor formulate de formațiunile politice parlamentare, din noiembrie 2014 încoace.

De citit și: Poziție privind posibilitatea radierii partidelor în funcție de prezentarea unor candidaturi (PDF)