Amicus Curiae: Votul prin corespondență pentru toți

AMICUS CURIAE referitor la dosarul nr. 1590A/2015 al Curții Constituționale, cu termen de judecată la 18 noiembrie, depus sub numărul de înregistrare 6301/17.11.2015, de următoarele organizații membre ale Campaniei Politică fără Bariere:
ActiveWatch
Asociația E-Civis
Asociația Civitas ’99
Asociația Funky Citizens,
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Asociația România Vie
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională
Comunitatea Uniți Salvăm
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

*

Organizațiile semnatare cunosc faptul că, din punct de vedere procedural, nu au calitatea de intervenient (parte) în acest contencios constituțional.
Tocmai de aceea, formulează prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției, recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, dar și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Prin amicus curiae le este permis celor care au expertiză într-un anumit domeniu să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței,” furnizând, cu rol consultativ, informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.
Curtea Constituțională a României, prin propria sa jurisprudență, a recunoscut și consacrat instituția juridică amicus curiae, prin Decizia CCR 447/2013.

Prezentul amicus curiae este formulat în sprijinul uneia dintre excepțiile de neconstituționalitate care au fost formulate de 31 de senatori, respectiv 50 de deputați, asupra Legii privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Argumentele pe care le aducem în sprijinul acestei excepții sunt diferite de cele ale parlamentarilor, după cum și finalitatea demersului nostru este diferită. Față de celelalte excepții invocate de cei 31 de senatori și 50 de deputați din Parlamentul României, nu ne pronunțăm prin acest amicus curiae.

Cei 31 de senatori și cei 50 de deputați invocă, printre altele, neconstituționalitatea prevederilor din art. 2, lit. b) și următoarele din Legea privind votul prin corespondență, arătând că, prin acea definiție, se limitează dreptul de exercitare a votului prin corespondență numai pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, respectiv că această limitare contravine prevederilor din art. 2 alin. 1, art. 16, alin. 1 și art. 62, alin. 1 din Constituție, potrivit cărora:

  • Art. 2 – (1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
  • Art. 16 – (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
  • Art. 62 – (1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.

Această cauză are o importanță substanțială pentru respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii.
În speță, se pune problema exercitării dreptului de vot (art. 36 din Constituție) în condiții egale, de către toți cetățenii români, indiferent dacă au domiciliul sau reședința în străinătate ori în țară.
În mod normal, Parlamentul avea obligația ca, din proprie inițiativă, să reglementeze exercitarea votului prin corespondență în condiții egale pentru toți cetățenii cu drept de vot, în concordanță cu Constituția.

Așa cum am arătat în cadrul dezbaterii din 8 iulie 2015, chiar și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară se pot găsi în situația de-a nu putea fi prezenți în persoană la secțiile de votare, în ziua alegerilor. Pentru acești cetățeni, considerând că au dreptul constituțional de a-și alege reprezentanții, este nevoie ca statul să le poată asigura modalitatea de exercitare a votului prin corespondență.
Observând că există mai multe țări europene în care votul prin corespondență este reglementat în mod egal, pentru toți cetățenii, documentul tehnic din 17 septembrie 2015 conținea propuneri de amendamente în sensul respectării art. 62 din Constituție.
Prin contrast, Legea adoptată de Parlament și supusă acum controlului de constituționalitate este aplicabilă doar cetățenilor români de peste hotare, dacă au domiciliul sau reședința acolo, dacă se înregistrează fizic în Registrul Electoral și numai pentru alegerile parlamentare. Astfel, concurența acestor 4 condiții (cumulative și simultane) ar putea exclude aproximativ 3 milioane de cetățeni români de la posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot.
Mai mult, un cetățean român cu domiciliul în țară, care în ziua votului se află în străinătate, se poate decide să meargă să voteze la oricare din secțiile de vot din ambasada sau oficiile consulare din țara de reședință, chiar dacă nu s-a înregistrat în prealabil. Dimpotrivă, un cetățean român care în ziua votului se află în alt județ decât cel de domiciliu nu poate vota decât dacă a făcut cerere cu 45 de zile înainte.
Așadar, toți cetățenii români aflați în altă localitate din țară decât cea de domiciliu au o dificultate în plus față de unii din cetățenii români aflați în afara țării, motiv pentru care ar fi îndreptățiți, odată în plus, să dispună de o modalitate alternativă de exercitare a dreptului la vot. [Alte deficiențe ale proiectului de lege sunt inventariate în acest Policy Brief.]

Toate aceste limitări constituie o discriminare inacceptabilă, în condițiile prevederilor constituționale deja invocate.
Eliminarea situației discriminatorii ar trebui să ia în considerare extinderea modalității de exercitare prin corespondență a dreptului de vot, pentru toți cetățenii români care anunță, în termenul prevăzut de lege, că nu se vor putea prezenta în persoană la secțiile de votare în ziua alegerilor.

*

Conform motivelor expuse, organizațiile semnatare consideră că există temeiuri de fapt și de drept pentru admiterea excepției de neconstituționalitate ridicate de 31 de senatori și 50 de deputați din Parlamentul României cu privire la Legea privind votul prin corespondență, întrucât definiția din art. 2 lit. b) și dispozițiile următoare din Lege discriminează cetățenii români, încălcând art. 2 alin. 1, art. 16, alin. 1 și art. 62, alin. 1 din Constituție.
Apreciem că soluționarea situației de drept create prin această definiție se poate face numai dacă, prin decizia ce va fi pronunțată de Curtea Constituțională, se va constata nevoia de modificare a Legii, în sensul extinderii pentru toți cetățenii români a modalității de exercitare prin corespondență a dreptului de vot, în mod egal, conform art. 62, alin. 1 din Constituție.

Actualizare, 19 noiembrie: Încă de ieri, am aflat știrea că Legea a fost declarată constituțională. Azi, am aflat că a fost publicată și motivarea. Câteva ore mai târziu, a venit și vestea că Legea a fost promulgată. Prin publicarea în Monitorul Oficial, a devenit Legea 288/2015.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s