Comisia Juridică din Camera Deputaților vrea să pună partidele politice mai presus de lege

Organizațiile semnatare consideră că modificările propuse la Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale prin amendamente introduse în cadrul lucrărilor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaților reprezintă o reală barieră în calea desfășurării într-un mod transparent și corect a campaniilor electorale.

La inițiativa deputatului Florin Iordache, Vicepreședinte al Camerei Deputaților, Comisia a admis o serie de amendamente care abrogă sancțiunea confiscării sumelor obținute și utilizate ilegal de partide în campania electorală. Astfel, partidele pot să depășească plafoanele și să angajeze cheltuieli în afara legii, fără a se teme de sancțiune.

Amendamentele ar anula în mod practic rolul unei legi a finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, întrucât ar elimina sancționarea competitorilor electorali pentru nerespectarea legislației. Articolul 28 face referire la modul în care se pot strânge și cheltui contribuţiile pentru campania electorală, precum și limitele acestora. Prin amendamentele introduse la lege, contribuţiile pentru campania electorală care nu respectă prevederile prezentului articol nu se mai confiscă şi, deci, nu mai devin venit la bugetul de stat, dispărând caracterul disuasiv al sancțiunii. Acest lucru este întărit și de art. 53, care confirmă faptul că sumele obtinute ilegal nu se mai confiscă.

Se elimina practic cea mai importantă sancțiune, și anume confiscarea sumelor nelegal obținute de către partide și candidați fără respectarea legislatiei. Acesta era actiunea disuasivă principală, si anume pierderea banilor. Singurele sancțiuni rămân cele cu amenda. Amenda în sine nu este o acțiune destul de descurajantă în acest domeniu, pentru că sumele obținute de către partide sunt mult mai mari decât valoarea amenzii.

Aceste modificări anulează principiul unei competiții electorale echitabile, pe care este construită actuala lege a finanțării partidelor politice, avantajând partidele mari, care pot atrage fonduri mai multe. În același timp, vulnerabilizează partidele, care vor ajunge din nou să depindă de sponsorii lor. Considerăm că modificările propuse afectează grav corectitudinea proceselor electorale și sunt contrare obiectivelor asumate în cadrul rundelor de monitorizare GRECO. În plus, amendamentele au fost introduse într-un proiect de lege cu alt subiect, deja votat de Senat.

Solicităm deputaților respingerea acestor amendamente, care ar reduce semnificativ corectitudinea procesului electoral.

 

Contact
Septimius Parvu, Expert Forum, 0787.638.315
Ovidiu Voicu, Centrul pentru Inovare Publică, 0723522340

Semnatari
Campania Politică fără Bariere
Centrul pentru Inovare Publică
Centrul pentru Studiul Democrației


Organizații membre ale Campaniei Politică fără Bariere:
ActiveWatch
Asociația E-Civis
Asociația Civitas ’99
Asociația Funky Citizens,
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Asociația România Vie
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională
Comunitatea Uniți Salvăm
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

Amicus Curiae: Votul prin corespondență pentru toți

AMICUS CURIAE referitor la dosarul nr. 1590A/2015 al Curții Constituționale, cu termen de judecată la 18 noiembrie, depus sub numărul de înregistrare 6301/17.11.2015, de următoarele organizații membre ale Campaniei Politică fără Bariere:
ActiveWatch
Asociația E-Civis
Asociația Civitas ’99
Asociația Funky Citizens,
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Asociația România Vie
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională
Comunitatea Uniți Salvăm
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

*

Organizațiile semnatare cunosc faptul că, din punct de vedere procedural, nu au calitatea de intervenient (parte) în acest contencios constituțional.
Tocmai de aceea, formulează prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției, recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, dar și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Prin amicus curiae le este permis celor care au expertiză într-un anumit domeniu să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței,” furnizând, cu rol consultativ, informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.
Curtea Constituțională a României, prin propria sa jurisprudență, a recunoscut și consacrat instituția juridică amicus curiae, prin Decizia CCR 447/2013.

Prezentul amicus curiae este formulat în sprijinul uneia dintre excepțiile de neconstituționalitate care au fost formulate de 31 de senatori, respectiv 50 de deputați, asupra Legii privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Argumentele pe care le aducem în sprijinul acestei excepții sunt diferite de cele ale parlamentarilor, după cum și finalitatea demersului nostru este diferită. Față de celelalte excepții invocate de cei 31 de senatori și 50 de deputați din Parlamentul României, nu ne pronunțăm prin acest amicus curiae.

Cei 31 de senatori și cei 50 de deputați invocă, printre altele, neconstituționalitatea prevederilor din art. 2, lit. b) și următoarele din Legea privind votul prin corespondență, arătând că, prin acea definiție, se limitează dreptul de exercitare a votului prin corespondență numai pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, respectiv că această limitare contravine prevederilor din art. 2 alin. 1, art. 16, alin. 1 și art. 62, alin. 1 din Constituție, potrivit cărora:

  • Art. 2 – (1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
  • Art. 16 – (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
  • Art. 62 – (1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.

Această cauză are o importanță substanțială pentru respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii.
În speță, se pune problema exercitării dreptului de vot (art. 36 din Constituție) în condiții egale, de către toți cetățenii români, indiferent dacă au domiciliul sau reședința în străinătate ori în țară.
În mod normal, Parlamentul avea obligația ca, din proprie inițiativă, să reglementeze exercitarea votului prin corespondență în condiții egale pentru toți cetățenii cu drept de vot, în concordanță cu Constituția.

Așa cum am arătat în cadrul dezbaterii din 8 iulie 2015, chiar și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară se pot găsi în situația de-a nu putea fi prezenți în persoană la secțiile de votare, în ziua alegerilor. Pentru acești cetățeni, considerând că au dreptul constituțional de a-și alege reprezentanții, este nevoie ca statul să le poată asigura modalitatea de exercitare a votului prin corespondență.
Observând că există mai multe țări europene în care votul prin corespondență este reglementat în mod egal, pentru toți cetățenii, documentul tehnic din 17 septembrie 2015 conținea propuneri de amendamente în sensul respectării art. 62 din Constituție.
Prin contrast, Legea adoptată de Parlament și supusă acum controlului de constituționalitate este aplicabilă doar cetățenilor români de peste hotare, dacă au domiciliul sau reședința acolo, dacă se înregistrează fizic în Registrul Electoral și numai pentru alegerile parlamentare. Astfel, concurența acestor 4 condiții (cumulative și simultane) ar putea exclude aproximativ 3 milioane de cetățeni români de la posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot.
Mai mult, un cetățean român cu domiciliul în țară, care în ziua votului se află în străinătate, se poate decide să meargă să voteze la oricare din secțiile de vot din ambasada sau oficiile consulare din țara de reședință, chiar dacă nu s-a înregistrat în prealabil. Dimpotrivă, un cetățean român care în ziua votului se află în alt județ decât cel de domiciliu nu poate vota decât dacă a făcut cerere cu 45 de zile înainte.
Așadar, toți cetățenii români aflați în altă localitate din țară decât cea de domiciliu au o dificultate în plus față de unii din cetățenii români aflați în afara țării, motiv pentru care ar fi îndreptățiți, odată în plus, să dispună de o modalitate alternativă de exercitare a dreptului la vot. [Alte deficiențe ale proiectului de lege sunt inventariate în acest Policy Brief.]

Toate aceste limitări constituie o discriminare inacceptabilă, în condițiile prevederilor constituționale deja invocate.
Eliminarea situației discriminatorii ar trebui să ia în considerare extinderea modalității de exercitare prin corespondență a dreptului de vot, pentru toți cetățenii români care anunță, în termenul prevăzut de lege, că nu se vor putea prezenta în persoană la secțiile de votare în ziua alegerilor.

*

Conform motivelor expuse, organizațiile semnatare consideră că există temeiuri de fapt și de drept pentru admiterea excepției de neconstituționalitate ridicate de 31 de senatori și 50 de deputați din Parlamentul României cu privire la Legea privind votul prin corespondență, întrucât definiția din art. 2 lit. b) și dispozițiile următoare din Lege discriminează cetățenii români, încălcând art. 2 alin. 1, art. 16, alin. 1 și art. 62, alin. 1 din Constituție.
Apreciem că soluționarea situației de drept create prin această definiție se poate face numai dacă, prin decizia ce va fi pronunțată de Curtea Constituțională, se va constata nevoia de modificare a Legii, în sensul extinderii pentru toți cetățenii români a modalității de exercitare prin corespondență a dreptului de vot, în mod egal, conform art. 62, alin. 1 din Constituție.

Actualizare, 19 noiembrie: Încă de ieri, am aflat știrea că Legea a fost declarată constituțională. Azi, am aflat că a fost publicată și motivarea. Câteva ore mai târziu, a venit și vestea că Legea a fost promulgată. Prin publicarea în Monitorul Oficial, a devenit Legea 288/2015.

LEGEA VOTULUI PRIN CORESPONDENȚĂ TREBUIE DEZBĂTUTĂ PUBLIC

04_30_8_web[1] 5 august 2015

Membrii campaniei Politică fără Bariere își exprimă îngrijorarea față de solicitarea copreședintei PNL, Alina Gorghiu, de a se introduce proiectul legii votului prin corespondență pe ordinea de zi a sesiunii parlamentare extraordinare.

Dacă este adevărat că susținem fără echivoc necesitatea legiferării acestuia înaintea lunii noiembrie a acestui an, pentru a putea produce efecte la alegerile parlamentare din 2016, nu putem fi de acord cu sacrificarea transparenței procesului legislativ sub pretextul urgenței.

Constatăm că, până în acest moment, niciunul dintre cele patru proiecte de lege cu acest subiect, înregistrate la Camera Deputaților, nu a fost discutat în Comisia de specialitate; aducerea acestor proiecte pe ordinea de zi a fost amânată în repetate rânduri, din motive obscure. De asemenea, exceptând dezbaterea organizată de Politică fără Bariere pe 8 iulie și alte câteva evenimente organizate de organizații neguvernamentale, nu au existat discuții cu publicul larg sau cu experți asupra conținutului respectivelor proiecte de lege.

Solicităm partidelor politice ca, înainte de a trece la votarea unui proiect de lege pe această temă, să clarifice în poziții publice și să dezbată, alături de experți și societatea civilă, cel puțin următoarele puncte:
(i) dreptul de a vota prin corespondență nu poate aparține doar cetățenilor din afara granițelor;
(ii) barierele birocratice de solicitare a votului prin corespondență trebuie reduse la minimul necesar evitării fraudelor;
(iii) legea trebuie să prevadă posibilitatea observării, de către cei interesați, a întregului proces al prelucrării solicitărilor și al administrării voturilor exprimate prin corespondență.

Urgența reglementării nu poate justifica adoptarea fără dezbatere publică a încă unei legi de maximă importanță pentru funcționarea democrației. În cazul în care nu există o dezbatere robustă pe aceste teme, Parlamentul devine responsabil atât pentru exercitarea restrânsă a dreptului de vot (inclusiv în străinătate) cât și pentru eventualele disfuncționalități în redactare.

Organizațiile membre ale campaniei Politică fără Bariere împărtășesc valori comune precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate și militează pentru democrație și stat de drept în România. Vizitați pagina Campaniei pentru mai multe informații: http://www.facebook.com/PoliticafaraBariere

Informații de contact: Codru Vrabie codru@funkycitizens.org tel. 0723552180

Noi votăm, nu argumentăm, nu parlamentăm!

La aproape 25 de ani de la infamul „noi muncim, nu gândim,” Comisia comună pentru legile electorale a reușit performanța de-a adopta două proiecte de lege cruciale pentru democrație în mai puțin de jumătate de oră, fără nicio urmă de argumentație, fără vreun dubiu, fără vreo remușcare.

Ieri, în ședința Comisiei, au fost adoptate, cu minime modificări, rapoartele de aprobare pentru proiectul de modificare a Legii partidelor politice și pentru proiectul de reexaminare a Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

3f PfB

În ciuda argumentelor prezentate de către reprezentanții Campaniei Politică fără Bariere, înaintea ședinței de ieri a Comisiei, membrii Comisiei comune au decis să nu corecteze niciunul din neajunsurile semnalate:

  • partidele politice „locale” vor fi nevoite să activeze la nivel județean;
  • în caz contrar, partidele locale se vor găsi în pericol de-a fi radiate;
  • decontarea cheltuielilor din timpul campaniei electorale pentru partidele „locale” depinde de performanța lor electorală la nivel județean;
  • subvenționarea de la buget a activității partidelor „locale,” pentru ciclul electoral de 4 ani, depinde de performanța lor electorală la nivel județean;
  • împrumuturile pentru finanțarea partidelor pot fi transformate în donații, 3 ani mai târziu, eludând răspunderea legală pentru depășirea plafoanelor acceptabile în privința donațiilor;
  • înregistrarea și desființarea partidelor politice aglomerează în mod nejustificat activitatea Tribunalului Municipiului București.

Față de această stare de fapt, Campania Politică fără Bariere privește cu mult scepticism decizia Comisiei de a cere Biroului Permanent să introducă legea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. În cazul unui vot pozitiv al camerei decizionale, în cursul zilei de azi, Parlamentul României poate compromite definitiv reforma electorală care a fost promisă de clasa politică și este așteptată de întreaga societate, după evenimentele din noiembrie-decembrie 2014.

Reprezentanții Campaniei Politică fără Bariere vor analiza în ce măsură fiecare din aceste două proiecte va putea fi atacat pe calea controlului anterior de constituționalitate, respectiv, va putea fi retrimis Parlamentului, pentru reexaminare.

În privința proiectului de Lege pentru alegerea autorităților administrației locale, Campania Politică fără Bariere are o poziție rezervată, având în vedere nesoluționarea problemelor semnalate cu privire la praguri și tururi, respectiv menținerea constrângerilor prin care partidele locale sunt nevoite să acționeze la nivel județean.

Politică fără Bariere: stadiul actual și pașii următori

Despre dezbaterea parlamentară

text

Accesul la dezbaterile parlamentare si la documentele de lucru sunt premisele necesare pentru înfăptuirea unei reforme electorale reale, in condiții democratice, permițând actorilor interesați să își susțină punctele de vedere. Campania Politică fără Bariere a apreciat deschiderea arătată până acum în cadrul Comisiei Comune. Domnul Valeriu Zgonea, fostul președinte al Comisiei  și-a luat în fața noastră un angajament de transparență a lucrărilor. Ca urmare a acestui angajament, nu doar membrii Campaniei, ci și publicul larg au avut acces fizic la lucrările Comisiei, iar calendarul acesteia a fost comunicat în timp util.

De asemenea, în unele ocazii, ONGurile au avut posibilitatea să își exprime punctele de vedere. Ulterior deschiderii inițiale, am constatat că există din ce în ce mai multe zone opace în acest efort de transparență. Unele întâlniri ale subcomisiilor în cadrul cărora s-au discutat aspecte care au intrat în proiectele de lege au fost anunțate deficitar, împiedicându-se astfel accesul publicului. În plus, accesul la documente de lucru a fost limitat și aleatoriu. Din această cauză, Campania Politică fără Bariere a fost obligată uneori să își precizeze poziția în doar câteva minute.

Comisia a făcut un efort de transparență real dar nu suficient cât să genereze o dezbatere robustă pe toate temele. O parte din neajunsurile pe care noi le-am identificat în proiectele elaborate de Comisie au drept cauză, în opinia noastră, tocmai limitarea dezbaterii. Înțelegem și suntem de acord cu existența unui calendar de legiferare care să țină cont de nevoia de a avea legile publicate în Monitorul Oficial în timp util pentru alegerile din 2016. Dar, în cadrul acestui calendar, includerea unor dezbateri deschise tuturor celor interesați și care pot oferi expertiză este obligatorie pentru elaborarea unor legi mai corecte și orientate spre interesul public

În acest context îi solicităm noului președinte al Comisiei, dl Mihai Voicu, să reia angajamentul predecesorului său, dl Zgonea, și să îmbunătățească transparența lucrărilor Comisiei acolo unde există deficiențe. Pe această cale solicităm și un răspuns public.

Despre barierele puse în fața partidelor politice

Campania Politică fără Bariere a salutat ridicarea unor bariere din calea înființării partidelor politice. În mod particular, Comisia a acceptat propunerile noastre de a permite înființarea unui partid cu doar trei membri, fără criteriu de teritorialitate și desființarea depozitului electoral. Caracterul restrictiv al vechii legi a fost recunoscut și prin decizia Curții Constituționale din data de 26 februarie a.c. Suntem însă nevoiți să observăm că unele dintre aceste bariere au fost reintroduse în cadrul  altor articole.

O problemă majoră o constituie procedura de radiere. Dacă, în cazul companiilor comerciale, radierea constată inexistența activității, în cazul  partidelor politice acestea pot fi radiate dacă nu ating unele obiective impuse în mod arbitrar. Partidele politice sunt obligate, conform legii, să depună candidaturi in circumscripții care nu reprezintă obiectul lor de interes politic. Această prevedere contrazice de facto principiul anulării criteriului teritorial, asumat de Comisie, și blochează sau distorsionează activitatea unor partide de interes strict local. Mai mult, modul în care a fost redactată legea permite situații aberante; de exemplu, un partid care a câștigat în circumscripțiile sale de interes ajunge să fie radiat pentru că nu a candidat și în alte circumscripții.

De asemenea, suntem preocupați de numărul de semnături necesare pentru a participa la alegeri. Verbal, politicienii români susțin că doresc alinierea legii la practicile europene. Nominal, legea prescrie un număr de semnături egal cu 1% din lista electorală, care reprezintă limita maximă recomandată de Comisia de la Veneția. În practică, însă, pragurile minimale reprezintă regula nu excepția, astfel încât pentru mai mult de jumătate din  localități numărul minim de semnături depășește 5% din lista electorală.

Despre finanțare

drum

Prin articolele  15 şi 16 din Legea Finanțării, partidele locale nu au acces semnificativ la subvenţia acordatǎ de la buget, decât dacă încetează să fie locale și trimit reprezentanți în Parlament. De asemenea, criteriul de obţinere a 3% din numǎrul total al voturilor exprimate la nivel naţional sau judeţean este pus drept condiţie pentru rambursarea cheltuielilor de campanie.

Prin ambele prevederi, partidele care îşi vor îndeplini obiective asumate la nivel local (mandate de primar şi consilier) pot fi excluse de la finanțare. Din nou, obiectivele liber asumate de partide sunt înlocuite cu obiective dictate de stat.

Pașii următori

Campania Politică fără Bariere continuă dialogul cu partidele politice, pentru ca acestea să repare prin amendamente la nivelul Senatului erorile și contradicțiile legilor relevante. Cerem ca, în această perioadă, Comisia Comună și în general, Parlamentul României să dea dovadă de o transparență sporită și de o mai bună reprezentare a intereselor alegătorilor.

În măsura în care acest obiectiv nu este atins, ne rezervăm dreptul să folosim toate pârghiile instituționale și legale aflate la îndemâna noastră pentru a împiedica intrarea în vigoare a legilor în această formă. O parte din organizațiile membre, în funcție de misiunea fiecăreia, își rezervă inclusiv dreptul la nesupunere civică.

Noi credem că, în forma actuală a proiectelor de legi, cele mai multe dintre obiectivele reformei cerute de către societatea civila nu sunt atinse. Legile pot fi îmbunătățite, însă acest lucru necesită o dorință reală din partea partidelor parlamentare. Primul semn al acestei voințe este deschiderea procesului parlamentar.

Apelăm la toți cetățenii și ONGurile care au interes și resurse, precum și la mijloacele de comunicare în masă, să continue și să întărească presiunea asupra Comisiei, asupra comisiilor de specialitate ale Senatului și asupra clasei politice în general. Reforma legislației partidelor și a legislației electorale poate constitui un pas spre o îmbunătățire majoră a climatului politic autohton. Este nevoie ca vocea societății să fie auzită atât pe subiectele promovate de Campania Politică fără Bariere, cât și pe subiectele care nu sunt în mandatul nostru.

Linkuri suplimentare:

Legile partidelor: ce s-a făcut până acum și ce așteptăm de la Parlament

fb cover 1După cum am menționat în poziția anterioară, Campania Politică fără Bariere a observat cum o serie de obstacole în calea formării partidelor și participării lor la viața politică se reîntorc prin procedurile de finanțare și radiere.

Până astăzi, subcomisiile au lucrat în cadrul mandatului indicat de Comisie și a mandatelor partidelor (formulate luând în considerare lucrările Comisiei). Astăzi plenul Comisiei are autoritatea să corecteze excesele restrictive și să rezolve contradicțiile semnalate de Politică fără Bariere. De asemenea, partidele au avut ocazia să își reconsidere poziția pe plan intern. Lucrările Comisiei vor ține cont de următoarele limitări:

  • Joi, 26 februarie, Curtea Constituțională a decis că Legea partidelor politice nu permitea libera asociere a cetățenilor, ci îi obliga să cheltuiască resurse, timp și efort incomparabil mai mari decât în cazul altor forme de asociere. Încă de marți, Comisia parlamentară pentru legile electorale aprobase principiul înființării partidelor cu numai 3 membri fondatori. Acum există premisele instituționale și constituționale pentru a modifica întreaga legislație privind „ce și cum alegem,” astfel încât anul electoral 2016 să contribuie la revigorarea clasei politice.
  • Până la 15 martie, conform calendarului convenit de formațiunile politice, Comisia parlamentară va aproba proiectele de lege care vor modifica Legea partidelor politice, Legea privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, respectiv Legea privind alegerile locale. Aceste trei proiecte vor urma calea aprobării în cele două Camere ale Parlamentului, eventualul control anterior la Curtea Constituțională, apoi promulgarea prin decret al Președintelui României și publicarea în Monitorul Oficial. Această succesiune de activități este planificată pentru a fi îndeplinită până la sfârșitul lunii mai 2015, astfel încât aceste legi să poată fi aplicate în alegerile locale din mai-iunie 2016.

Dorim, însă, să amintim că problema este prezentă de mai multă vreme în dezbaterea publică. Nevoia relaxării condițiilor pentru înființarea partidelor politice (cu numai 3 membri fondatori) a fost identificată de unii membri ai Campaniei Politică fără Bariere încă din timpul discuțiilor despre modificarea Constituției, în primăvara anului 2013. În paralel, AMPER publica o serie de analize și studii privind necesitatea modificării legislației. În primăvara 2014 Uniți Salvăm formulează cereri de relaxare a legii partidelor mergând până la a cere boicotul alegerilor. Pe parcursul anului dna eurodeputat Monica Macovei propunea un proiect de modificare a Legii partidelor, Partidul Pirat invoca neconstituționalitatea aceleiași legi, iar dl. deputat Mihai Sturzu înregistra o inițiativă legislativă concretă.

În octombrie 2014, Campania Politică fără Bariere a deschis dezbaterea publică asupra acestui subiect, adresându-le candidaților la Președinția României o scrisoare cu 7 întrebări de principiu. Reprezentanții organizațiilor membre au discutat cu echipele de campanie și chiar cu unii candidați; după finalizarea campaniei electorale, au continuat discuțiile cu grupurile parlamentare, iar în ianuarie 2015 chiar au prezentat întreg setul propunerilor tehnice în fața membrilor Comisiei parlamentare.

În februarie 2015, dl. Președinte Iohannis a luat notă de propunerile Campaniei noastre și a adresat un mesaj clar Parlamentului, iar mandatul Comisiei parlamentare a fost extins pentru a cuprinde Legea partidelor politice și Legea privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale. Întâlnirile Campaniei Politică fără Bariere au continuat cu președinții formațiunilor politice reprezentate în Comisia parlamentară (dl. Kelemen Hunor, UDMR, 10 februarie; dna. Alina Gorghiu și dl. Vasile Blaga, PNL, 16 februarie; dl. Victor Ponta, PSD, 20 februarie).

Problema obstacolelor în calea înființării unui partid nu este nouă și nici discuția în jurul ei nu a apărut abia acum. Este necesar ca rezolvările găsite de Comisie să nu conțină contradicții și omisiuni. Este de asemenea necesar că proiectele de lege să fie în linie cu nevoile societății, cu recomandările organismelor internaționale și cu doleanțele societății civile.

Bariere indirecte în cadrul procedurii de radiere și în criteriile de finanțare a partidelor

fb q4 candidati in trepteLuni și marți, 2-3 martie, reprezentanții Campaniei Politică fără Bariere și ai Asociației pentru Minți Pertinente—AMPER au participat la lucrările subcomisiei parlamentare pentru modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale. O mare parte din amendamentele propuse prin documentul tehnic al Politică fără Bariere din 16 decembrie 2014 au fost aprobate în cadrul subcomisiei, conform principiilor adoptate de Comisia comună, la ședința din 24 februarie. Joi, 5 martie, în ședința Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru modificarea legilor electorale, se vor adopta chestiunile tehnice rămase în divergență și/sau pentru care nu s-a putut obține un consens în cadrul subcomisiei.

Din păcate, unele dintre barierele eliminate la nivelul înființării/înscrierii partidelor au fost re-introduse prin mecanismele de radiere, respectiv finanțare a partidelor. Politică fără Bariere consideră că, astfel, sunt încălcate atât principiile noastre, discutate cu partidele politice, cât și înseși principiile adoptate de Comisie:

  • principiul privind radierea partidelor care nu depun candidaturi și/sau nu obțin un anumit număr de voturi, în mai multe circumscripții electorale, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial;
  • principiul privind subvenționarea partidelor, respectiv decontarea cheltuielilor din campania electorală, numai pentru partidele locale care obțin 3% din voturile exprimate la nivelul unui județ, contravine atât principiului privind eliminarea criteriului teritorial, cât și principiului privind finanțarea partidelor în funcție de numărul de voturi obținute;
  • textul nemodificat/neactualizat din art. 15 și 16 ale Legii 334/2006, care menține evaluarea performanței electorale prin raportare la numărul de mandate obținute și atingerea pragului electoral la nivel național, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial și principiului privind finanțarea partidelor în funcție de numărul de voturi.

Membrii subcomisiei au acționat în cadrul mandatelor primite de la formațiunile politice. În opinia noastră, argumentele care au fost invocate/aduse în discuție de formațiunile politice nu au fost nici suficiente, nici valide.

Față de aceste contradicții din cadrul activității legislative, organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de organizațiile susținătoare ale acelorași principii, vor elabora documente de poziție, pe care le vor transmite în atenția Comisiei comune. Păstrarea acestor contradicții, care țin de interpretarea corelată a textelor de lege, va echivala cu gâtuirea reformei așteptate de societatea românească și cu încălcarea promisiunilor formulate de formațiunile politice parlamentare, din noiembrie 2014 încoace.

De citit și: Poziție privind posibilitatea radierii partidelor în funcție de prezentarea unor candidaturi (PDF)

Comisia parlamentară privind legile electorale: undă verde pentru liberalizarea vieții politice

fb cover 3 digital

În ședința din 24 februarie, Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru legile electorale și legea partidelor a adoptat câteva principii promovate de Campania Politică fără Bariere, care deschid calea pentru liberalizarea vieții politice. Amintim ca extrem de importante:

  • renunțarea la criteriul teritorial drept condiţie pentru înfiinţarea unui partid;
  • înfiinţarea unui partid pe baza semnăturii a minimum trei fondatori.

Aceste principii au fost propuse de Campania Politică fără Bariere și salutăm decizia majorității membrilor Comisiei de a da curs solicitărilor societății civile.

Acesta este doar primul pas pentru reformă.

În zilele următoare, o subcomisie va redacta amendamentele corespunzătoare la Legea partidelor politice și Legea finanțării partidelor. Apoi, textul propus de subcomisie va fi supus unui vot în Comisia comună, decizia finală urmând a fi luată prin votul celor două Camere. În oricare dintre aceste faze, pot apărea schimbări care fie se pot constitui în noi bariere administrative puse în calea participării politice, fie pot contribui la garantarea drepturilor constituționale la asociere politică și la participare în alegeri.

Reprezentanții Politică fără Bariere vor participa în continuare activ la dezbaterea parlamentară, contribuind ca și până acum la un dialog deschis cu reprezentanții partidelor politice. Membrii Campaniei se vor implica și în lucrările din subcomisii, astfel încât amendamentele propuse să contribuie în mod real la garantarea drepturilor constituționale.

Vom continua să informăm publicul asupra evoluției procesului legislativ.

UDMR își menține poziția din campania electorală

PfB UDMR Kelemen

De la extinderea mandatului Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, pentru a cuprinde și legea partidelor politice, respectiv cea a finanțării partidelor, Campania Politică fără Bariere a început o serie de întâlniri cu președinții formațiunilor politice reprezentate în Comisia parlamentară de specialitate.

În data de 10 februarie 2015, o delegație de reprezentanți ai Campaniei Politică fără Bariere s-a întâlnit cu dl. Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR). Reprezentanții Politică fără Bariere au dorit să afle dacă poziția UDMR s-a schimbat, în contextul post-electoral, față de principalele revendicări ale Campaniei noastre, formulate în timpul campaniei electorale.

Dl. președinte Kelemen a ținut să precizeze că, deși poziția formațiunii pe care o reprezintă s-a mai nuanțat de-a lungul timpului, față de schimbarea legii partidelor politice, aceasta nu a suferit modificări față de răspunsul dat în octombrie 2014. UDMR este, în continuare, de acord cu posibilitatea formării unui partid politic cu minim 3 membri fondatori, fără criteriu de teritorialitate, și cu egalizarea condițiilor de participare la alegeri, pentru candidații partidelor și independenți, prin prezentarea unui număr rezonabil de semnături, cu mențiunea că este necesară introducerea unui sistem mai riguros de verificare. Totodată, formațiunea pe care o conduce se pronunță în favoarea eliminării garanției financiare pentru validarea candidaturilor în alegerile parlamentare.

În schimb, liderul UDMR nu este de acord cu eliminarea prevederilor privind acordarea unor sedii cu prioritate de la stat, nici cu numărul de semnături prin care un cetățean ar putea sprijini mai mulți candidați pentru a intra în campania electorală, considerând că aceste subiecte necesită dezbatere. Domnia sa a mai precizat că este necesară o finanțare de la bugetul public dar, eventual, să existe niște limite superioare și stabilirea unor noi condiții de alocare a fondurilor, acestea constituind metode transparente pentru eliminarea corupției din aceasta zonă.

Campania Politică fără Bariere continuă dialogul la vârful partidelor politice prezente în Comisia parlamentară de specialitate. Reamintim că luni, 16 februarie, Politică fără Bariere se va întâlni cu dna. Alina Gorghiu și dl. Vasile Blaga, co-președinții PNL; de asemenea, așteptăm confirmarea datei unei întâlniri cu dl. Victor Ponta, președintele PSD, după 17 februarie.

Sursa foto: UDMR

Pragul electoral și alegerea primarilor

partidmicMarți, 10 februarie 2015, comisia parlamentară de specialitate a adoptat o serie de principii de lucru în privința legilor electorale, legii partidelor politice și legii finanțării partidelor. Unele dintre acele principii mențin barierele în calea participării politice și blochează reforma reală a clasei și a culturii politice.

Sesizând discrepanța dintre retorica și acțiunea politică de la nivelul Comisiei parlamentare, Campania Politică fără Bariere precizează că relaxarea regimului de înființare a partidelor, egalizarea condițiilor de înscriere a candidaților și reforma finanțării partidelor nu vor conduce la rezultatele așteptate decât dacă

  • alegerea primarilor și președinților de consilii județene se va face în 2 tururi de scrutin, iar
  • pragul electoral va scădea sub 5%, atât în alegerile locale, cât și cele naționale (preferabil 2%).

Campania Politică fără Bariere va susține orice demers care vizează ridicarea barierelor puse în calea participării politice și reprezentării cât mai largi a intereselor cetățenilor.