Propuneri de modificări legislative privind alegerea Președintelui

Pe baza principiilor și obiectivelor Campaniei Politică fără Bariere, asumate în august 2015, propunem o serie de modificări fața de textul Legii 370/2004 (republicată și actualizată) privind alegerea Președintelui României. Propunerile noastre dezvoltă o parte din textele și argumentele deja avansate încă din decembrie 2014, respectiv septembrie 2015.

Modificările propuse vizează, în principal:

  • Reducerea numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor;
  • Eliminarea inegalităților dintre competitori;
  • Creșterea transparenței procesului electoral;
  • Asigurarea exercitării dreptului de vot de către toți cetățenii care doresc să facă acest lucru;
  • Introducerea votului de protest explicit („Niciunul dintre aceștia”).

Documentul poate fi citit mai jos sau descărcat aici.

Propuneri de modificări legislative privind demiterea primarului

Pe baza principiilor și obiectivelor asumate în august 2015, Politică fără Bariere propune o serie de modificări față de reglementarea referendumului local pentru demiterea primarului și/sau dizolvarea consiliului local/județean. Acesta este este reglementat în textul Legii 215/2001 (republicată și actualizată) privind administrația publică locală. Propunerile noastre dezvoltă o parte din textele și argumentele deja avansate încă din septembrie 2015.

Documentul poate fi citit mai jos sau descărcat aici.

Cum înființezi un partid și cum participi cu el în alegeri?

12822018_1147718558579780_868990791_n

sursa: Centrul pentru Inovare Publică

În cursul acestei săptămâni, mai multe organizații din cadrul Campaniei Politică fără Bariere au publicat materiale care îndrumă pașii noilor partide, fie cu privire la înregistrarea unui nou partid, fie cu privire la participarea în alegeri a partidelor deja înregistrate. [Din 23 martie, ghidurile menționate mai jos sunt disponibile și în secțiunea specializată a Tribunalului Municipiului București.]

Astfel, Centrul pentru Inovare Publică, co-fondator al Campaniei și membru activ până în primăvara anului trecut, a publicat un Scurt îndrumar pentru înființarea unui partid politic. Pe site-ul Centrului pentru Inovare Publică găsiți mai multe articole despre și pentru partidele politice nou-înființate. [Din 22 martie, inclusiv un îndrumar pentru înregistrare, Cum să-ți faci partid politic.]

În paralel, Civitas ’99, ActiveWatch, ANBCC, Ce-Re și Funky Citizens au publicat un Ghid pentru înființarea unui partid și participarea în alegeri. Acesta explică modificările legislative din 2015 și trece în revistă opțiunile pe care le au la îndemână partidele nou-înființate, pentru a evita pericolul radierii. Ghidul poate fi descărcat în format pdf, poate fi citit direct pe ecranul tabletei sau telefonului mobil, ori poate fi consultat mai jos.

Mărțișor toxic privind finanțarea partidelor

Screenshot from 2016-03-01 11:49Campania Politică fără Bariere protestează față de intenția de modificare a legislației privind finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale. Conform Mediafax, Senatul României a adoptat ieri amendamente cu privire la închirierea sediilor și conturile de campanie. Astfel, partidele își fac cadou un mărțișor care ne poate otrăvi pe noi toți, în anul electoral 2016!

Conform proiectului de lege, sediile partidelor vor putea fi închiriate, pentru orice scop, deși legea actuală prevede că se pot închiria doar pentru conferinţe sau acţiuni social-culturale şi pentru organizarea birourilor parlamentare. Conform unui alt amendament, apărut în Comisia juridică, nu se vor mai putea supune executării conturile pentru campanii electorale ale partidelor politice sau candidaților independenți. Această modificare are loc în contextul în care toate partidele politice au datorii cronice la finalul anilor electorali, cheltuind chiar și de două-trei ori mai mulți bani decât au avut venituri.

Atragem atenția că ambele amendamente contravin criticilor transmise de GRECO (Grupul statelor anticorupție al Consiliului Europei) în octombrie și decembrie 2015. Partidele politice, ca persoane juridice de drept public, nu pot primi privilegii, nici chiar prin lege! Chestiunea executării conturilor de campanie a fost dezbătută și în august 2015, iar concluzia nu poate fi decât că aceste conturi pot fi oricând executate silit, pentru că legea finanțării partidelor politice și campaniilor electorale nu poate deroga de la prevederile Codului civil și Codului de procedură civilă.

De asemenea, amintim că partidele politice au primit sedii din patrimoniul public pentru a avea unde să-și desfășoare activitatea legată de buna guvernare și reprezentarea intereselor cetățenilor, nu pentru a avea active imobiliare pe care să le exploateze în scopuri comerciale. Practic, prin adoptarea acestor modificări, partidele politice ar putea deveni afaceri profitabile, organizând nunți, botezuri sau alte petreceri, folosind bunuri publice, fapt care contravine logicii existenței unui partid politic, dar și bunelor practici internaționale.

Mai mult, legea finanțării partidelor și campaniilor electorale de-abia a fost modificată în mai 2015, prin consensul tuturor forțelor politice parlamentare, iar o astfel de schimbare în an electoral poate afecta negativ credibilitatea proceselor de finanțare a partidelor politice și campaniilor electorale.

Organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere fac apel la membrii Camerei Deputaților din Parlamentul României, mai ales la deputații din Comisia juridică, să nu încalce principiile statului de drept și angajamentele României față de organismele internaționale. Respingeți modificările din propunerea legislativă L670/2015!

[ surse foto: http://goo.gl/qU99Oa și http://goo.gl/PBaw7B ]

Întâlnire cu Violeta Alexandru, ministră pentru Dialog Civic

Campania Politică fără Bariere s-a întâlnit astăzi, 21 Decembrie 2015, cu ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, doamna Violeta Alexandru.

În cadrul discuțiilor, membrii Campaniei au reafirmat necesitatea alegerii primarilor în două două tururi, dar fără a încălca recomandările Comisiei de la Veneția și principiile impuse prin decizii ale Curții Constituționale.

A fost exprimat interesul ambelor părți în ce privește deschiderea unor canale de comunicare în perioada următoare, cu privire la transparentizarea procesului electoral pentru alegerile din 2016 (locale și parlamentare).

Poziție privind alegerea primarilor în două tururi

Screenshot from 2015-12-10 12:20:54

Campania Politică fără Bariere a susținut, încă de la înființare, ideea alegerii primarilor în două tururi de scrutin (iată apelul publicat în februarie 2015). Dar sprijinul pentru această idee este condiționat de respectarea unui principiu fundamental pentru funcționarea unui stat democratic, principiul stabilității legislative.

Ne dorim alegeri locale cu două tururi, din care primarii aleși să iasă cu o legitimitate crescută. Dar nu putem milita pentru un astfel de obiectiv, atunci când adoptarea acestuia implică schimbarea regulilor jocului electoral cu doar câteva luni înainte de alegeri. Scopul nu scuză mijloacele, indiferent cât de nobil ar fi acesta.

Considerăm că încă o modificare a modului de alegere a primarilor, de data aceasta implementată de un guvern tehnocrat, care nu are nici legitimitatea votului popular și nici sprijinul necondiționat al partidelor politice, nu poate face altceva decât să adauge încă un exemplu la lista deja mult prea lungă a situațiilor în care guvernele au încălcat principii fundamentale, pentru a promova propriile interese sau pe cele ale susținătorilor.

În aceste condiții Campania Politică fără Bariere va continua să susțină și să le solicite partidelor politice modificări legislative cât mai rapide, care să permită alegerea primarilor din două tururi, începând cu alegerile locale din 2020.

Amicus Curiae: Votul prin corespondență pentru toți

AMICUS CURIAE referitor la dosarul nr. 1590A/2015 al Curții Constituționale, cu termen de judecată la 18 noiembrie, depus sub numărul de înregistrare 6301/17.11.2015, de următoarele organizații membre ale Campaniei Politică fără Bariere:
ActiveWatch
Asociația E-Civis
Asociația Civitas ’99
Asociația Funky Citizens,
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Asociația România Vie
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională
Comunitatea Uniți Salvăm
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

*

Organizațiile semnatare cunosc faptul că, din punct de vedere procedural, nu au calitatea de intervenient (parte) în acest contencios constituțional.
Tocmai de aceea, formulează prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției, recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, dar și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Prin amicus curiae le este permis celor care au expertiză într-un anumit domeniu să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței,” furnizând, cu rol consultativ, informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.
Curtea Constituțională a României, prin propria sa jurisprudență, a recunoscut și consacrat instituția juridică amicus curiae, prin Decizia CCR 447/2013.

Prezentul amicus curiae este formulat în sprijinul uneia dintre excepțiile de neconstituționalitate care au fost formulate de 31 de senatori, respectiv 50 de deputați, asupra Legii privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Argumentele pe care le aducem în sprijinul acestei excepții sunt diferite de cele ale parlamentarilor, după cum și finalitatea demersului nostru este diferită. Față de celelalte excepții invocate de cei 31 de senatori și 50 de deputați din Parlamentul României, nu ne pronunțăm prin acest amicus curiae.

Cei 31 de senatori și cei 50 de deputați invocă, printre altele, neconstituționalitatea prevederilor din art. 2, lit. b) și următoarele din Legea privind votul prin corespondență, arătând că, prin acea definiție, se limitează dreptul de exercitare a votului prin corespondență numai pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, respectiv că această limitare contravine prevederilor din art. 2 alin. 1, art. 16, alin. 1 și art. 62, alin. 1 din Constituție, potrivit cărora:

  • Art. 2 – (1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
  • Art. 16 – (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
  • Art. 62 – (1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.

Această cauză are o importanță substanțială pentru respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii.
În speță, se pune problema exercitării dreptului de vot (art. 36 din Constituție) în condiții egale, de către toți cetățenii români, indiferent dacă au domiciliul sau reședința în străinătate ori în țară.
În mod normal, Parlamentul avea obligația ca, din proprie inițiativă, să reglementeze exercitarea votului prin corespondență în condiții egale pentru toți cetățenii cu drept de vot, în concordanță cu Constituția.

Așa cum am arătat în cadrul dezbaterii din 8 iulie 2015, chiar și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară se pot găsi în situația de-a nu putea fi prezenți în persoană la secțiile de votare, în ziua alegerilor. Pentru acești cetățeni, considerând că au dreptul constituțional de a-și alege reprezentanții, este nevoie ca statul să le poată asigura modalitatea de exercitare a votului prin corespondență.
Observând că există mai multe țări europene în care votul prin corespondență este reglementat în mod egal, pentru toți cetățenii, documentul tehnic din 17 septembrie 2015 conținea propuneri de amendamente în sensul respectării art. 62 din Constituție.
Prin contrast, Legea adoptată de Parlament și supusă acum controlului de constituționalitate este aplicabilă doar cetățenilor români de peste hotare, dacă au domiciliul sau reședința acolo, dacă se înregistrează fizic în Registrul Electoral și numai pentru alegerile parlamentare. Astfel, concurența acestor 4 condiții (cumulative și simultane) ar putea exclude aproximativ 3 milioane de cetățeni români de la posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot.
Mai mult, un cetățean român cu domiciliul în țară, care în ziua votului se află în străinătate, se poate decide să meargă să voteze la oricare din secțiile de vot din ambasada sau oficiile consulare din țara de reședință, chiar dacă nu s-a înregistrat în prealabil. Dimpotrivă, un cetățean român care în ziua votului se află în alt județ decât cel de domiciliu nu poate vota decât dacă a făcut cerere cu 45 de zile înainte.
Așadar, toți cetățenii români aflați în altă localitate din țară decât cea de domiciliu au o dificultate în plus față de unii din cetățenii români aflați în afara țării, motiv pentru care ar fi îndreptățiți, odată în plus, să dispună de o modalitate alternativă de exercitare a dreptului la vot. [Alte deficiențe ale proiectului de lege sunt inventariate în acest Policy Brief.]

Toate aceste limitări constituie o discriminare inacceptabilă, în condițiile prevederilor constituționale deja invocate.
Eliminarea situației discriminatorii ar trebui să ia în considerare extinderea modalității de exercitare prin corespondență a dreptului de vot, pentru toți cetățenii români care anunță, în termenul prevăzut de lege, că nu se vor putea prezenta în persoană la secțiile de votare în ziua alegerilor.

*

Conform motivelor expuse, organizațiile semnatare consideră că există temeiuri de fapt și de drept pentru admiterea excepției de neconstituționalitate ridicate de 31 de senatori și 50 de deputați din Parlamentul României cu privire la Legea privind votul prin corespondență, întrucât definiția din art. 2 lit. b) și dispozițiile următoare din Lege discriminează cetățenii români, încălcând art. 2 alin. 1, art. 16, alin. 1 și art. 62, alin. 1 din Constituție.
Apreciem că soluționarea situației de drept create prin această definiție se poate face numai dacă, prin decizia ce va fi pronunțată de Curtea Constituțională, se va constata nevoia de modificare a Legii, în sensul extinderii pentru toți cetățenii români a modalității de exercitare prin corespondență a dreptului de vot, în mod egal, conform art. 62, alin. 1 din Constituție.

Actualizare, 19 noiembrie: Încă de ieri, am aflat știrea că Legea a fost declarată constituțională. Azi, am aflat că a fost publicată și motivarea. Câteva ore mai târziu, a venit și vestea că Legea a fost promulgată. Prin publicarea în Monitorul Oficial, a devenit Legea 288/2015.

Retrageți comasarea/uniformizarea din Programul de Guvernare

(16 noiembrie 2015)

Organizaţiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere îşi exprimă indignarea faţă de includerea în programul de guvernare al Guvernului Cioloş (la punctul 1.2 [din versiunea inițială]) a propunerii de „comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani şi alinierea datelor pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieţii economice şi sociale a ţării”.

Această prevedere conţine ideea de sorginte totalitară potrivit căreia procesele electorale ar avea un impact negativ asupra societăţii, ceea ce contravine flagrant principiului democratic fundamental al exercitării puterii de către popor prin desemnarea de reprezentanţi prin alegeri. Știm cu toții că democrația este costisitoare. Dar asta nu înseamnă că trebuie să acceptăm economii la buget prin eliminarea mecanismelor democratice. Tocmai din acest motiv ne bucură intenția de revenire la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

În plus, organizarea simultană a unor alegeri cu referinţe complet diferite ar împiedica exercitarea dreptului fundamental de a alege al cetăţenilor, lucru deja constatat de către Curtea Constituţională, în Decizia nr. 51/2012: „o procedură greoaie de vot, determinată de numărul mare de buletine de vot, ca şi autorităţile publice diferite cu privire la care alegatorii trebuie să îşi manifeste în acelaşi timp opţiunea, pot avea ca efect împiedicarea liberei exprimări a opiniei acestora.”

Organizarea simultană a mai multor tipuri de alegeri se combină mesajele de interes local cu cele de interes național sau european, rezultatul fiind, cel mai probabil, o confuzie totală în rândul alegătorilor. Alegerile prezidențiale și cele parlamentare au fost separate, printre altele, și pentru a permite alegătorilor să se informeze mai bine pentru fiecare tip de alegeri și pentru a nu mai avea președinți locomotivă de partid. Acum dorim să ne reîntoarcem la același sistem pe care l-am judecat ca fiind imperfect?

În consecinţă, solicităm retragerea propunerii privind comasarea alegerilor/uniformizarea mandatelor din Programul de Guvernare.
Actualizare, 17 noiembrie: Dl Cioloș, Premierul-desemnat, a declarat că propunerea va fi scoasă din programul de guvernare.

Legea votului prin corespondență: un model de eșec în legiferare

vota

Pe 28 octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat, oarecum pe genunchi, Legea privind votul prin corespondenţă. O lege care ar fi trebuit să faciliteze un drept universal a devenit un vehicul legislativ discriminatoriu, care stabilește privilegii pentru o categorie îngustă de cetăţeni, întâmplător aflați acum în atenţia politică şi birocratică a statului român.

Astfel, dintre toţi românii, legea se aplică doar celor de peste hotare. Dintre românii de peste hotare, doar celor care au domiciliul sau reședința acolo. Dintre cei stabiliți legal peste hotare, doar celor care se înregistrează fizic (prin poştă sau prin depunerea în persoană a documentelor) în Registrul Electoral. Dintre cei înregistraţi în Registrul Electoral, doar celor care doresc să voteze în alegerile parlamentare.

Politică fără Bariere şi alte organizații ale societăţii civile au căutat, în mod repetat, să atragă atenţia asupra problemelor existente în textul legii. Noi am cerut o lege care să fie incluzivă, clară şi sigură, aplicată transparent, iar încălcarea ei să atragă sancţiuni explicite, imediate.* În acest moment, multe dintre aceste principii nu sunt respectate de actul normativ transmis către promulgare.

Partenerii politici au dat dovadă chiar de mai puţină deschidere decât la dezbaterile din primăvară, când au fost adoptate legile partidelor şi finanțării, alături de cele care reglementează alegerile locale și parlamentare.
Nu au existat discuţii substanţiale cu societatea civilă sau cu cei direct interesați de votul la distanță.
Mai mult, nu au existat discuţii suficiente între instituţiile statului (Comisia pentru legile electorale, Autoritatea Electorală Permanantă, Poşta Română, Ministerul Afacerilor Externe).
Aplicarea procedurii parlamentare de urgență a generat situații aberante și incorecte din punctul de vedere al principiilor democratice, ajungându-se la scrierea legii în ultimele momente posibile, sub ameninţarea inaplicabilităţii ei în 2016.
Membrii celor două Camere au votat în necunoștință de cauză, întrucât proiectul de lege le-a parvenit cu doar câteva zeci de minute înaintea votului.
Nu au existat dezbateri reale, de substanță, în cele două Camere ale Parlamentului.
În sfârşit, Președinția nu a socotit că, în timpul procesului de elaborare a proiectului de lege, ar fi apărut vreun conflict între stat şi societate, pe care să se fi cuvenit să-l medieze.

Legea rezultată astfel este atât de restrictivă, încât riscă să fie neconstituţională; şi este atât de slab redactată, încât riscă să fie inaplicabilă.

Preşedintele Klaus Iohannis nu a dat nici un semn că legea i s-ar părea intolerabilă sau diametral opusă mandatului cu care a fost ales. Nu îi vom cere nici să trimită legea înapoi în Parlament, nici să sesizeze Curtea Constituțională, spre verificare. Dar, odată promulgarea semnată în această formă, îi cerem să şi-o asume, atât acum, cât şi în 2016, cu toate (d)efectele aplicării ei.

Organizațiile din Campania Politică fără Bariere vor continua să militeze şi, dacă este posibil, să dialogheze cu partenerii politici, pentru o lege a votului prin corespondenţă mai bună. Conform obiectivelor pe care ni le-am asumat în iulie-august 2015, dorim codificarea legislației electorale adoptate în acest an, alături de îmbunătățirea cadrului legislativ care privește participarea politică a cetățenilor români.

*) Principiile de legiferare sugerate de Politică fără Bariere:
Incluziune și egalitate: vrem ca legea privind votul prin corespondenţă să includă atât românii din străinătate, cât şi pe cei din ţară. Nimeni nu trebuie exclus de la beneficiile legii fără un motiv solid.
Claritate şi detalii: vrem ca actul normativ să fie clar, să nu dea loc interpretărilor şi să asigure secretul şi caracterul direct al votului, fără a fi excesiv de birocratic.
Siguranţă: vrem cât mai multe mecanisme de siguranţă, astfel încât să existe alternative pentru cazul în care votul la distanţă dă greş.
Transparenţă: vrem ca alegătorul să aibă posibilitatea de a verifica on-line, în timp util, unde se află plicul său; dreptul alegătorului, ca şi obligaţia autorităţilor electorale şi a Poştei Române de a furniza acest serviciu, trebuie incluse în lege.
Sancţiuni: vrem ca legea să includă sancţiuni pentru birourile electorale, AEP, MAE şi Poşta Română, pentru eventuala neîndeplinire a atribuţiilor.

Persoane de contact:
7Yi9Jzr[1]

Organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere împărtășesc valori comune, precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate, și militează pentru democrație și stat de drept în România. Pentru mai multe informații, vizitați pagina Campaniei: http://www.facebook.com/PoliticafaraBariere și https://politicafarabariere.wordpress.com/despre/.

Votul prin corespondență, scrisoare către deputați

Stimate doamne deputate/ Stimati domni deputați,

În urma ședinței de ieri a Comisiei parlamentare pentru legi electorale, în care s-au votat amendamentele la legea votului prin corespondență, am inițiat o petiție care ilustrează îngrijorarea noastră cu privire la restricțiile incluse în proiectul de lege. În urma votului de ieri, procedurile au devenit și mai birocratice, iar alegătorii trebuie să depună eforturi semnificative pentru a putea vota. De asemenea, nu există niciun fel de garanții cu privire la transportul documentelor către secțiile de votare, nu există mecanisme de trasabilitate a votului (în plic) de către alegător, nici sancțiuni pentru cazul în care votul nu ajunge la destinație din cauze care nu depind de alegător.

Semnatarii petiției solicită soluționarea acestor probleme și consideră că forma actuală a legii nu este în beneficiul alegătorilor. Dimpotrivă, reglementarea propusă complică procedurile în mod substanțial.

Pentru soluționarea problemelor, susținem următoarele principii:
Incluziune: vrem ca legea privind votul prin corespondență să includă atât românii din străinătate, cât și pe cei din țară.
Claritate și detalii: vrem ca actul normativ să fie clar, să nu dea loc interpretărilor și să asigure secretul și caracterul direct al votului, fără a fi excesiv de birocratic.
Siguranță: vrem cât mai multe mecanisme de siguranță, astfel încât să existe alternative pentru cazul în care votul la distanță dă greș.
Transparență: vrem ca alegătorul să aibă posibilitatea de a verifica on-line, în timp util, unde se află plicul său; dreptul alegătorului, ca și obligația autorităților electorale și a Poștei Române de a furniza acest serviciu, trebuie incluse în lege.
Sancțiuni: vrem ca legea să includă sancțiuni pentru birourile electorale, AEP, MAE și Poșta Română, pentru eventuala neîndeplinire a atribuțiilor.

Numai în această dimineață, mai mult de 220 de cetățeni s-au alăturat principiilor de mai sus, iar lista continuă să crească.

Puteți găsi pețitia aici: http://facem.de-clic.ro/liber-la-vot