Amicus Curiae: Votul prin corespondență pentru toți

AMICUS CURIAE referitor la dosarul nr. 1590A/2015 al Curții Constituționale, cu termen de judecată la 18 noiembrie, depus sub numărul de înregistrare 6301/17.11.2015, de următoarele organizații membre ale Campaniei Politică fără Bariere:
ActiveWatch
Asociația E-Civis
Asociația Civitas ’99
Asociația Funky Citizens,
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Asociația România Vie
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională
Comunitatea Uniți Salvăm
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

*

Organizațiile semnatare cunosc faptul că, din punct de vedere procedural, nu au calitatea de intervenient (parte) în acest contencios constituțional.
Tocmai de aceea, formulează prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției, recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, dar și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Prin amicus curiae le este permis celor care au expertiză într-un anumit domeniu să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței,” furnizând, cu rol consultativ, informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.
Curtea Constituțională a României, prin propria sa jurisprudență, a recunoscut și consacrat instituția juridică amicus curiae, prin Decizia CCR 447/2013.

Prezentul amicus curiae este formulat în sprijinul uneia dintre excepțiile de neconstituționalitate care au fost formulate de 31 de senatori, respectiv 50 de deputați, asupra Legii privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Argumentele pe care le aducem în sprijinul acestei excepții sunt diferite de cele ale parlamentarilor, după cum și finalitatea demersului nostru este diferită. Față de celelalte excepții invocate de cei 31 de senatori și 50 de deputați din Parlamentul României, nu ne pronunțăm prin acest amicus curiae.

Cei 31 de senatori și cei 50 de deputați invocă, printre altele, neconstituționalitatea prevederilor din art. 2, lit. b) și următoarele din Legea privind votul prin corespondență, arătând că, prin acea definiție, se limitează dreptul de exercitare a votului prin corespondență numai pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, respectiv că această limitare contravine prevederilor din art. 2 alin. 1, art. 16, alin. 1 și art. 62, alin. 1 din Constituție, potrivit cărora:

• Art. 2 – (1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
• Art. 16 – (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
• Art. 62 – (1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.

Această cauză are o importanță substanțială pentru respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii.
În speță, se pune problema exercitării dreptului de vot (art. 36 din Constituție) în condiții egale, de către toți cetățenii români, indiferent dacă au domiciliul sau reședința în străinătate ori în țară.
În mod normal, Parlamentul avea obligația ca, din proprie inițiativă, să reglementeze exercitarea votului prin corespondență în condiții egale pentru toți cetățenii cu drept de vot, în concordanță cu Constituția.

Așa cum am arătat în cadrul dezbaterii din 8 iulie 2015, chiar și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară se pot găsi în situația de-a nu putea fi prezenți în persoană la secțiile de votare, în ziua alegerilor. Pentru acești cetățeni, considerând că au dreptul constituțional de a-și alege reprezentanții, este nevoie ca statul să le poată asigura modalitatea de exercitare a votului prin corespondență.
Observând că există mai multe țări europene în care votul prin corespondență este reglementat în mod egal, pentru toți cetățenii, documentul tehnic din 17 septembrie 2015 conținea propuneri de amendamente în sensul respectării art. 62 din Constituție.
Prin contrast, Legea adoptată de Parlament și supusă acum controlului de constituționalitate este aplicabilă doar cetățenilor români de peste hotare, dacă au domiciliul sau reședința acolo, dacă se înregistrează fizic în Registrul Electoral și numai pentru alegerile parlamentare. Astfel, concurența acestor 4 condiții (cumulative și simultane) ar putea exclude aproximativ 3 milioane de cetățeni români de la posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot.
Mai mult, un cetățean român cu domiciliul în țară, care în ziua votului se află în străinătate, se poate decide să meargă să voteze la oricare din secțiile de vot din ambasada sau oficiile consulare din țara de reședință, chiar dacă nu s-a înregistrat în prealabil. Dimpotrivă, un cetățean român care în ziua votului se află în alt județ decât cel de domiciliu nu poate vota decât dacă a făcut cerere cu 45 de zile înainte.
Așadar, toți cetățenii români aflați în altă localitate din țară decât cea de domiciliu au o dificultate în plus față de unii din cetățenii români aflați în afara țării, motiv pentru care ar fi îndreptățiți, odată în plus, să dispună de o modalitate alternativă de exercitare a dreptului la vot. [Alte deficiențe ale proiectului de lege sunt inventariate în acest Policy Brief.]

Toate aceste limitări constituie o discriminare inacceptabilă, în condițiile prevederilor constituționale deja invocate.
Eliminarea situației discriminatorii ar trebui să ia în considerare extinderea modalității de exercitare prin corespondență a dreptului de vot, pentru toți cetățenii români care anunță, în termenul prevăzut de lege, că nu se vor putea prezenta în persoană la secțiile de votare în ziua alegerilor.

*

Conform motivelor expuse, organizațiile semnatare consideră că există temeiuri de fapt și de drept pentru admiterea excepției de neconstituționalitate ridicate de 31 de senatori și 50 de deputați din Parlamentul României cu privire la Legea privind votul prin corespondență, întrucât definiția din art. 2 lit. b) și dispozițiile următoare din Lege discriminează cetățenii români, încălcând art. 2 alin. 1, art. 16, alin. 1 și art. 62, alin. 1 din Constituție.
Apreciem că soluționarea situației de drept create prin această definiție se poate face numai dacă, prin decizia ce va fi pronunțată de Curtea Constituțională, se va constata nevoia de modificare a Legii, în sensul extinderii pentru toți cetățenii români a modalității de exercitare prin corespondență a dreptului de vot, în mod egal, conform art. 62, alin. 1 din Constituție.

Actualizare, 19 noiembrie: Încă de ieri, am aflat știrea că Legea a fost declarată constituțională. Azi, am aflat că a fost publicată și motivarea. Câteva ore mai târziu, a venit și vestea că Legea a fost promulgată. Prin publicarea în Monitorul Oficial, a devenit Legea 288/2015.

Legea votului prin corespondență: un model de eșec în legiferare

Pe 28 octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat, oarecum pe genunchi, Legea privind votul prin corespondenţă. O lege care ar fi trebuit să faciliteze un drept universal a devenit un vehicul legislativ discriminatoriu, care stabilește privilegii pentru o categorie îngustă de cetăţeni, întâmplător aflați acum în atenţia politică şi birocratică a statului român.

Astfel, dintre toţi românii, legea se aplică doar celor de peste hotare. Dintre românii de peste hotare, doar celor care au domiciliul sau reședința acolo. Dintre cei stabiliți legal peste hotare, doar celor care se înregistrează fizic (prin poştă sau prin depunerea în persoană a documentelor) în Registrul Electoral. Dintre cei înregistraţi în Registrul Electoral, doar celor care doresc să voteze în alegerile parlamentare.

Politică fără Bariere şi alte organizații ale societăţii civile au căutat, în mod repetat, să atragă atenţia asupra problemelor existente în textul legii. Noi am cerut o lege care să fie incluzivă, clară şi sigură, aplicată transparent, iar încălcarea ei să atragă sancţiuni explicite, imediate.* În acest moment, multe dintre aceste principii nu sunt respectate de actul normativ transmis către promulgare.

Partenerii politici au dat dovadă chiar de mai puţină deschidere decât la dezbaterile din primăvară, când au fost adoptate legile partidelor şi finanțării, alături de cele care reglementează alegerile locale și parlamentare.
Nu au existat discuţii substanţiale cu societatea civilă sau cu cei direct interesați de votul la distanță.
Mai mult, nu au existat discuţii suficiente între instituţiile statului (Comisia pentru legile electorale, Autoritatea Electorală Permanantă, Poşta Română, Ministerul Afacerilor Externe).
Aplicarea procedurii parlamentare de urgență a generat situații aberante și incorecte din punctul de vedere al principiilor democratice, ajungându-se la scrierea legii în ultimele momente posibile, sub ameninţarea inaplicabilităţii ei în 2016.
Membrii celor două Camere au votat în necunoștință de cauză, întrucât proiectul de lege le-a parvenit cu doar câteva zeci de minute înaintea votului.
Nu au existat dezbateri reale, de substanță, în cele două Camere ale Parlamentului.
În sfârşit, Președinția nu a socotit că, în timpul procesului de elaborare a proiectului de lege, ar fi apărut vreun conflict între stat şi societate, pe care să se fi cuvenit să-l medieze.

Legea rezultată astfel este atât de restrictivă, încât riscă să fie neconstituţională; şi este atât de slab redactată, încât riscă să fie inaplicabilă.

Preşedintele Klaus Iohannis nu a dat nici un semn că legea i s-ar părea intolerabilă sau diametral opusă mandatului cu care a fost ales. Nu îi vom cere nici să trimită legea înapoi în Parlament, nici să sesizeze Curtea Constituțională, spre verificare. Dar, odată promulgarea semnată în această formă, îi cerem să şi-o asume, atât acum, cât şi în 2016, cu toate (d)efectele aplicării ei.

Organizațiile din Campania Politică fără Bariere vor continua să militeze şi, dacă este posibil, să dialogheze cu partenerii politici, pentru o lege a votului prin corespondenţă mai bună. Conform obiectivelor pe care ni le-am asumat în iulie-august 2015, dorim codificarea legislației electorale adoptate în acest an, alături de îmbunătățirea cadrului legislativ care privește participarea politică a cetățenilor români.

*) Principiile de legiferare sugerate de Politică fără Bariere:
Incluziune și egalitate: vrem ca legea privind votul prin corespondenţă să includă atât românii din străinătate, cât şi pe cei din ţară. Nimeni nu trebuie exclus de la beneficiile legii fără un motiv solid.
Claritate şi detalii: vrem ca actul normativ să fie clar, să nu dea loc interpretărilor şi să asigure secretul şi caracterul direct al votului, fără a fi excesiv de birocratic.
Siguranţă: vrem cât mai multe mecanisme de siguranţă, astfel încât să existe alternative pentru cazul în care votul la distanţă dă greş.
Transparenţă: vrem ca alegătorul să aibă posibilitatea de a verifica on-line, în timp util, unde se află plicul său; dreptul alegătorului, ca şi obligaţia autorităţilor electorale şi a Poştei Române de a furniza acest serviciu, trebuie incluse în lege.
Sancţiuni: vrem ca legea să includă sancţiuni pentru birourile electorale, AEP, MAE şi Poşta Română, pentru eventuala neîndeplinire a atribuţiilor.

Persoane de contact:

Organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere împărtășesc valori comune, precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate, și militează pentru democrație și stat de drept în România. Pentru mai multe informații, vizitați pagina Campaniei: http://www.facebook.com/PoliticafaraBariere și https://politicafarabariere.wordpress.com/despre/.

Votul prin corespondență, scrisoare către deputați

Stimate doamne deputate/ Stimati domni deputați,

În urma ședinței de ieri a Comisiei parlamentare pentru legi electorale, în care s-au votat amendamentele la legea votului prin corespondență, am inițiat o petiție care ilustrează îngrijorarea noastră cu privire la restricțiile incluse în proiectul de lege. În urma votului de ieri, procedurile au devenit și mai birocratice, iar alegătorii trebuie să depună eforturi semnificative pentru a putea vota. De asemenea, nu există niciun fel de garanții cu privire la transportul documentelor către secțiile de votare, nu există mecanisme de trasabilitate a votului (în plic) de către alegător, nici sancțiuni pentru cazul în care votul nu ajunge la destinație din cauze care nu depind de alegător.

Semnatarii petiției solicită soluționarea acestor probleme și consideră că forma actuală a legii nu este în beneficiul alegătorilor. Dimpotrivă, reglementarea propusă complică procedurile în mod substanțial.

Pentru soluționarea problemelor, susținem următoarele principii:
Incluziune: vrem ca legea privind votul prin corespondență să includă atât românii din străinătate, cât și pe cei din țară.
Claritate și detalii: vrem ca actul normativ să fie clar, să nu dea loc interpretărilor și să asigure secretul și caracterul direct al votului, fără a fi excesiv de birocratic.
Siguranță: vrem cât mai multe mecanisme de siguranță, astfel încât să existe alternative pentru cazul în care votul la distanță dă greș.
Transparență: vrem ca alegătorul să aibă posibilitatea de a verifica on-line, în timp util, unde se află plicul său; dreptul alegătorului, ca și obligația autorităților electorale și a Poștei Române de a furniza acest serviciu, trebuie incluse în lege.
Sancțiuni: vrem ca legea să includă sancțiuni pentru birourile electorale, AEP, MAE și Poșta Română, pentru eventuala neîndeplinire a atribuțiilor.

Numai în această dimineață, mai mult de 220 de cetățeni s-au alăturat principiilor de mai sus, iar lista continuă să crească.

Puteți găsi pețitia aici: http://facem.de-clic.ro/liber-la-vot

Votul prin corespondență, în pericol de moarte pe ultima sută de metri

În urma criticilor adresate de mai multe ONG-uri, parlamentarii au organizat o dezbatere pe tema legii votului prin corespondență luni, 26 octombrie la ora 17, deși termenul limită pentru depunerea amendamentelor pentru membrii Camerei Deputaților era 26 octombrie, ora 14. Amendamentele și recomandările transmise de organizațiile societății civile sunt luate în considerare doar dacă sunt preluate și asumate de parlamentari, iar singurii care mai pot depune amendamente până astăzi sunt membrii Comisiei parlamentare pentru legi electorale. Deși recomandări au fost transmise de mai bine de o lună de către mai multe ONG-uri, puține dintre ele, mai ales în privința unor puncte esențiale, se regăsesc în proiectul de lege.

La dezbaterea de ieri au participat ONG-uri și instituții publice relevante pentru organizarea votului prin corespondență. În cadrul discuțiilor, am arătat că, din păcate, această întâlnire poate fi tardivă și/sau inutilă, în ciuda posibilelor bune intenții, pentru că în continuare riscăm să avem o lege inaplicabilă, iar unele dintre amendamentele transmise de partide sau instituții o pot îngropa cu totul. Am primit „asigurări” că unele amendamente deja transmise vor fi respinse în urma consensului dintre membrii comisiei. Totuși trebuie să luăm în calcul că multe dintre amendamentele depuse până în acest moment de către membrii Comisiei parlamentare pentru legi electorale nu fac altceva decât să altereze legea în mod irecuperabil și să o transforme într-un act normativ care nu poate fi aplicat decât cu restricții semnificative.

Reamintim propunerile UDMR de a desființa înregistrarea on-line și de a solicita documente legalizate pentru înscrierea în Registrul Electoral. Amendamentele propuse de PSD introduc alte limitări: elimină înscrierea electronică (păstrând numai opțiunea în scris), se referă numai la parlamentare, fără prezidențiale și alegerile pentru Parlamentul European, respectiv elimină detaliile referitoare la solicitarea unui nou buletin de vot, dacă pachetul cu documente este pierdut, furat sau distrus din motive care nu au legătură cu alegătorii. Ambele formațiuni politice au eliminat posibilitatea de a imprima buletine de vot direct de către alegători. Mai mult, Ministerul Afacerilor Externe propune introducerea preînregistrării generale obligatorii, o decizie care ar putea limita drastic posibilitatea cetățenilor din străinătate de a vota. [Până în acest moment nu am avut acces la posibilele amendamente depuse de PNL sau de grupul minorităților.]

Pe lângă aceasta, în urma discuțiilor de ieri seară nu avem încă răspunsuri la două întrebări fundamentale pentru implementarea legii votului prin corespondență:
1. Cum asigurăm trasabilitatea buletinului de vot astfel încât să evităm o nouă sursă de frustrare pentru cetățenii români care vor dori să voteze din afara țării?
2. Are Poșta Română capacitatea și cadrul legal prin care să poată duce la capăt responsabilitatea care i se dă prin lege în buna desfășurare a votului la distanță?

Considerăm că Parlamentul României și partidele politice intenționează să voteze o lege care nu poate fi aplicată fără probleme, care are încă articole neclare și principii discriminatorii. Organizațiile societății civile au transmis încă dinaintea votului în Senat recomandări pe tema acestei legi, care fi putut elimina aceste controverse. În condițiile în care aceste probleme nu sunt soluționate în sedința Comisiei parlamentare pentru legi electorale de astăzi sau în timpul dezbaterilor și votului din plen, considerăm că această lege este una populistă, rezultat al negocierii partidelor și nu una în folosul cetățenilor și ne delimităm de acest proiect.

Persoană de contact:
Septimius Pârvu, septimius.parvu@expertforum.ro, 0787.638.315

Semnatari:
ActiveWatch*
Asociația Academia de Advocacy
Asociația Civitas ’99*
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni*
Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki
Centrul Român pentru Politici Europene
Centrul pentru Jurnalism Independent*
Centrul pentru Studiul Democrației
Centrul de Resurse pentru participare publică*
Centrul pentru Resurse Civice
Expert Forum*
Freedom House România
Funky Citizens*
Grupul pentru Democrație Participativă Plenum*
Grupul pentru Dialog Social
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS*
Daniela Tarnovschi, sociolog
Constantin Mârza, observator international
* organizații membre ale Campaniei Politică fără Bariere

Campania Politică fără Bariere pledează pentru o dezbatere reală în privința legii votului prin corespondență și un tratament nediscriminatoriu, conform Constituției, între migranții externi (cei din străinătate) și migranții interni (cei din țară). Lista membrilor și susținătorilor poate fi găsită aici: https://politicafarabariere.wordpress.com/despre/

Aniversare cu multă frustrare. Votul prin corespondență

În ultimele 2 săptămâni am fi dorit să putem aniversa un an de la prima apariție publică a Campaniei Politică fără Bariere. Pe-atunci, ne adresam candidaților din alegerile prezidențiale cu un chestionar scurt, să aflăm de la ei cum văd reforma electorală. În ciuda unor neajunsuri evidente, măcar am reușit să reformăm câte ceva în privința legii partidelor, legii privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, respectiv în privința alegerilor locale și alegerilor parlamentare.

Nu am putut aniversa nimic, în ultimele 2 săptămâni, pentru că suntem ocupați cu votul prin corespondență, unde pare că nu mai avem cu cine dialoga, pentru că politicienii au „inventat” un nou proiect de lege, care are o sumedenie de probleme, este incomplet și discriminator, dar pe care ei doresc să-l adopte rapid, în următoarele 3 zile: azi, pseudo-dezbatere la Parlament; mâine, ședința Comisiei pentru legile electorale; miercuri, votul final în Camera Deputaților. Ne așteptăm ca, de joi, să vedem legea atacată la Curtea Constituțională.

Nu e totul negru în proiect, pentru că există și unele părți bune, dar dialogul suferă îngrozitor în această perioadă, tocmai din pricina crizei de timp, despre care am avertizat încă din 5 august, după ce am facilitat o discuție tehnică în 8 iulie. Mai mult decât atât, am încercat să aflăm cum văd partidele soluționarea subiectului și am propus un document cu amendamente. Încă nu ne dăm seama dacă politicienii vor legea privind votul prin corespondență, dar stăm cu ochii pe ei și vă anunțăm în curând. Să ne urăm succes reciproc!

Politicienii să demonstreze ACUM dacă vor votul prin corespondență

Noi, organizațiile grupate în Campania Politică fără Bariere, am constatat, în urma evoluțiilor din ultimele zile, că

• PNL a abandonat fără un motiv concret președinția Comisiei pentru legile electorale, producând astfel, în mod nejustificat, o criză susceptibilă să întârzie decisiv adoptarea unei legi privind votul prin corespondență;
• PSD, deși afirmă că este de acord (la modul general) cu votul prin corespondență, nu a prezentat nici până la această dată un proiect de lege propriu sau un set de principii operaționale, pe baza cărora să se poată construi un asemenea proiect;
• tema votului prin corespondență a fost absentă din cel mai recent discurs rostit de către Președintele României în fața Parlamentului, semn că acesta nu ar mai constitui neapărat o prioritate legislativă;
• în ciuda interesului declarat pentru progresul dezbaterii legislative, niciunul dintre partidele parlamentare nu a răspuns întrebărilor punctuale legate de construcția legii votului prin corespondență, nici celor adresate de noi, nici celor ridicate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Din toate acestea întelegem că, de fapt, clasa politică își afirmă susținerea pentru votul prin corespondență doar ca exercițiu demagogic, fără a fi dispusă să întreprindă acțiuni concrete pentru adoptarea legii în timp util.

Au mai rămas 40 de zile până la începutul lunii noiembrie, ultimul termen la care adoptarea legii votului prin corespondență l-ar face aplicabil la alegerile parlamentare de anul viitor. Cerem tuturor forțelor politice să-și declare cu sinceritate și să-și demonstreze ACUM, prin acțiuni concrete, voința ca la proximele alegeri parlamentare cetățenii din interiorul și din exteriorul țării să-și poată exercita dreptul la vot și prin corespondență. Dacă nu, să le spună deschis alegătorilor că nu sunt interesați ca ei să poată participa la vot.

Persoane de contact:
Mircea Kivu, mircea.kivu@gmail.com, tel. 0744.351.182
Codru Vrabie, codru@funkycitizens.org, tel. 0723.552.180

Campania Politică fără Bariere pledează pentru o dezbatere reală în privința legii votului prin corespondență și un tratament nediscriminatoriu, conform Constituției, între migranții externi (cei din străinătate) și migranții interni (cei din țară). Lista membrilor și susținătorilor poate fi găsită aici: https://politicafarabariere.wordpress.com/despre/

Amendamente privind votul prin corespondență

Campania Politică fără Bariere a elaborat un set de amendamente față de proiectul legii privind votul prin corespondență. Pentru a facilita găsirea consensului între toți actorii implicați, aceste amendamente se referă la proiectul de lege înaintat de grupul parlamentar PNL, dar cuprind răspunsuri la întrebările de principiu adresate de grupurile parlamentare PSD, UDMR și al minorităților naționale. De asemenea, amendamentele organizațiilor neguvernamentale reunite în Campania Politică fără Bariere țin cont de constrângerile instituționale și întrebările operaționale ale Autorității Electorale Permanente, așa cum au fost exprimate în cadrul ședinței din 15 septembrie a Comisiei comune pentru legile electorale.

Conform obiectivelor și principiilor enunțate la 23 august, dar în ciuda faptului că formațiunile parlamentare nu au răspuns la întrebările preliminare din 11 septembrie, propunerile Campaniei Politică fără Bariere se referă la:

• posibilitatea exercitării dreptului de vot prin corespondență de către toți cetățenii români (din țară sau din străinătate) care au cunoștință de faptul că, la data următorului scrutin electoral sau referendar, nu se vor putea prezenta la secția de votare;
• eliminarea procedurilor birocratice care ar fi putut îngreuna accesul cetățenilor români la exercitarea dreptului de a alege, inclusiv cu privire la accesibilizarea votului prin corespondență pentru persoanele cu dizabilități;
• introducerea unor mecanisme de siguranță, care să preîntâmpine posibilitatea votului multiplu sau încălcarea secretului votului prin corespondență, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii în relația dintre alegător și Registrul electoral;
• organizarea birourilor electorale pentru votul prin corespondență, pentru fiecare circumscripție electorală din țară sau din străinătate, respectiv ajustarea procedurilor de transmitere a documentelor necesare, între Autoritatea Electorală Permanentă, alegător și birourile electorale;
• transparentizarea procesului electoral privind votul prin corespondență, prin posibilitatea urmăririi plicului până la destinație, respectiv responsabilizarea autorităților implicate în buna desfășurare a procesului electoral, prin incriminarea oricărei împiedicări aduse față de exercitarea drepturilor electorale;
• stabilirea unor obligații legale pentru autoritățile electorale de a realiza campanii de informare pentru alegătorii care vor să voteze prin corespondență;
• adoptarea unei soluții practice pentru buletinul de vot utilizabil în cazul alegerilor care pot avea nevoie de un al doilea tur de scrutin.

Documentul tehnic care cuprinde amendamentele Campaniei Politică fără Bariere este atașat.

Persoane de contact:
Codru Vrabie codru@funkycitizens.org, tel. 0723.552.180
Septimius Pârvu, septimius.parvu@expertforum.ro, tel. 0737.748.667

Campania Politică fără Bariere pledează pentru o dezbatere reală în privința legii votului prin corespondență și un tratament nediscriminatoriu, conform Constituției, între migranții externi (cei din străinătate) și migranții interni (cei din țară). Lista membrilor și susținătorilor poate fi găsită aici: https://politicafarabariere.wordpress.com/despre/

View this document on Scribd

Scrisoare deschisă către partidele parlamentare

Scrisoare deschisă
către partidele parlamentare reprezentate în
Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale

Noi, organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, ne-am asumat ca obiectiv promovarea unei bune legi a votului prin corespondență. În acest sens, am citit propunerile, principiile și pozițiile dumneavoastră. Apreciind preocuparea dumneavoastră de până acum, considerăm, totuși, că sunt necesare unele clarificări.

În acest scop, vă rugăm să răspundeți la întrebările de mai jos.

1. Partidul dumneavoastră va susține o dezbatere robustă/serioasă asupra legii, incluzând prezența și participarea publicului și presei la toate ședințele Comisiei și subcomisiilor sale, consultare cu societatea civilă, calendar de lucru comunicat în avans și acces larg la documentele intermediare de lucru?

  (☐ da | ☐ nu)

2. Partidul dumneavoastră susține dreptul de a vota prin corespondență pentru cetățenii români din străinatate (/diaspora) care nu se află în ziua votului la un domiciliu/reședință din România pentru tipurile următoarele de scrutin?

2.1. referendum local (☐ da | ☐ nu)
2.2. referendum național (☐ da | ☐ nu)
2.3. alegeri locale (☐ da | ☐ nu)
2.4. alegeri parlamentare (☐ da | ☐ nu)
2.5. alegeri prezidențiale (☐ da | ☐ nu)
2.6. alegeri europarlamentare (☐ da | ☐ nu)

3. Partidul dumneavoastră susține dreptul de a vota prin corespondență pentru cetățenii români care în ziua votului se află în țară dar nu la domiciliul/reședința din România (migranți interni) pentru tipurile următoarele de scrutin?

3.1. referendum local (☐ da | ☐ nu)
3.2. referendum național (☐ da | ☐ nu)
3.3. alegeri locale (☐ da | ☐ nu)
3.4. alegeri parlamentare (☐ da | ☐ nu)
3.5. alegeri prezidențiale (☐ da | ☐ nu)
3.6. alegeri europarlamentare (☐ da | ☐ nu)

4. Partidul dumneavoastră consideră că actualele facilități care asigură accesul la vot al persoanelor cu dizabilități (accesibilizare, urnă mobilă) sunt (a) suficiente pentru a asigura exercitarea dreptului la vot sau (b) insuficiente pentru a asigura dreptul la vot?

(☐ a | ☐ b)

Campania Politică fără Bariere pledează pentru o dezbatere reală în privința legii votului prin corespondență și un tratament nediscriminatoriu, conform Constituției, între migranții externi (diaspora) și migranții interni. Lista membrilor și susținătorilor poate fi găsită aici: https://politicafarabariere.wordpress.com/despre/ .

Vă rugăm să ne trimiteți răspunsurile și comentariile dumneavoastră până luni, 14 septembrie, pe adresa pfb@tiut.info și florina@ce-re.ro

LEGEA VOTULUI PRIN CORESPONDENȚĂ TREBUIE DEZBĂTUTĂ PUBLIC

5 august 2015

Membrii campaniei Politică fără Bariere își exprimă îngrijorarea față de solicitarea copreședintei PNL, Alina Gorghiu, de a se introduce proiectul legii votului prin corespondență pe ordinea de zi a sesiunii parlamentare extraordinare.

Dacă este adevărat că susținem fără echivoc necesitatea legiferării acestuia înaintea lunii noiembrie a acestui an, pentru a putea produce efecte la alegerile parlamentare din 2016, nu putem fi de acord cu sacrificarea transparenței procesului legislativ sub pretextul urgenței.

Constatăm că, până în acest moment, niciunul dintre cele patru proiecte de lege cu acest subiect, înregistrate la Camera Deputaților, nu a fost discutat în Comisia de specialitate; aducerea acestor proiecte pe ordinea de zi a fost amânată în repetate rânduri, din motive obscure. De asemenea, exceptând dezbaterea organizată de Politică fără Bariere pe 8 iulie și alte câteva evenimente organizate de organizații neguvernamentale, nu au existat discuții cu publicul larg sau cu experți asupra conținutului respectivelor proiecte de lege.

Solicităm partidelor politice ca, înainte de a trece la votarea unui proiect de lege pe această temă, să clarifice în poziții publice și să dezbată, alături de experți și societatea civilă, cel puțin următoarele puncte:
(i) dreptul de a vota prin corespondență nu poate aparține doar cetățenilor din afara granițelor;
(ii) barierele birocratice de solicitare a votului prin corespondență trebuie reduse la minimul necesar evitării fraudelor;
(iii) legea trebuie să prevadă posibilitatea observării, de către cei interesați, a întregului proces al prelucrării solicitărilor și al administrării voturilor exprimate prin corespondență.

Urgența reglementării nu poate justifica adoptarea fără dezbatere publică a încă unei legi de maximă importanță pentru funcționarea democrației. În cazul în care nu există o dezbatere robustă pe aceste teme, Parlamentul devine responsabil atât pentru exercitarea restrânsă a dreptului de vot (inclusiv în străinătate) cât și pentru eventualele disfuncționalități în redactare.

Organizațiile membre ale campaniei Politică fără Bariere împărtășesc valori comune precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate și militează pentru democrație și stat de drept în România. Vizitați pagina Campaniei pentru mai multe informații: http://www.facebook.com/PoliticafaraBariere

Informații de contact: Codru Vrabie codru@funkycitizens.org tel. 0723552180

Votul la distanță: da, dar nu oricum

Membrii Campaniei Politică fără Bariere au pus în discuție astăzi tema votului la distanță, în cadrul unei dezbateri menite să identifice cele mai bune soluții pentru înlăturarea barierelor din calea participării politice a cetățenilor. Au participat la dezbatere dl Mihai Voicu – Președintele Comisiei parlamentare pentru legile electorale, dl Laurențiu Ștefan – Consilier prezidențial, Departamentul de Politică Internă, dl Marian Muhuleț – Autoritatea Electorală Permanentă, precum și reprezentanți ai societății civile.

După un schimb de opinii între Codru Vrabie (Politică fără Bariere) și Mihai Voicu (PNL) despre stadiul reformei legilor electorale, Mircea Kivu (PfB) a deschis discuția despre votul la distanță, ridicând problema beneficiarilor legii: trebuie să limităm oare legea la votul în străinătate sau trebuie să fie accesibilă și altor categorii de români, în spiritul nediscriminării?

Deși invitații nu au formulat o opinie definitivă despre subiect, Marian Muhuleț a susținut că votul prin corespondență prezintă un potențial de fraudă intrinsec. Pe de altă parte, s-a argumentat că nu trebuie refuzat un mijloc de exercitare a unui drept, doar pentru că ar putea fi utilizat cu rele intenții. În partea argumentelor pro, s-au reținut respectarea principiului egalității votului, faptul că prevederi asemănătoare funcționează și în alte țări (Mihail Chiru, Median Research Center), nevoia de a ușura votul pentru persoanele cu handicap (Codru Vrabie) sau migranții interni (Andrei Tiut, PfB).

În privința tipului de vot la distanță, majoritatea vorbitorilor au optat pentru votul prin corespondență. Limitele votului prin Internet au fost prezentate de către Matei Vasile (Asociația pentru Tehnologie și Internet), iar mai mulți vorbitori au pus problema în contextul lipsei de încredere în instituțiile românești și a dificultății de a observa modul de desfășurare a alegerilor, atunci când votul se desfășoară electronic. Totuși, nu s-a exclus posibilitatea ca votul prin corespondență să fie o etapă de tranziție, votul prin Internet urmând să devină fezabil în viitor. De altfel, Laurențiu Ștefan, consilier al Președintelui României, a sugerat că toate reformele actuale trebuie văzute ca părți ale unui proces perfectibil.

Mihai Voicu (PNL) și Marian Muhuleț (AEP)

Marian Muhuleț a dorit să insiste asupra faptului că votul prin corespondență presupune unele dificultăți logistice, care trebuie luate în calcul în discuția despre votul la distanță. În acest context, Mihai Voicu a insistat pe nevoia de a avea o lege bună, pentru a nu discredita ideea de vot alternativ. Această abordare a fost aprobată de membri ai Campaniei Politică fără Bariere, dar și de alți invitați. Salutăm în mod particular declarația dlui Voicu, conform căreia este mai important să avem o lege bună, decât doar să fie satisfăcut orgoliul inițiatorilor proiectelor legislative existente.

Sper ca măcar la alegerile parlamentare din 2016 să avem vot prin corespondenţă. Din păcate, am pierdut deja trenul pentru a introduce acest sistem la alegerile locale. Trebuie să ne asigurăm că votul prin corespondenţă asigură returnarea la timp a plicurilor, este gratuit şi asigură votul tuturor.

Maria Krause (EFOR/PfB)

Totuși, dezbaterea tehnică a fost, inevitabil, limitată. În context, Maria Krause (Expert Forum) a susținut că este nevoie și de discuții mai aplicate. Una dintre ideile asupra căreia a părut a se crea un consens a fost aceea că ar fi ideal dacă, în condițiile permise de legea română, s-ar găsi o modalitate de a pre-testa/ pilota aplicarea legii.

Spre final, Laurențiu Ștefan a salutat contribuția Politică fără Bariere, precum și a altor organizații din societatea civilă, la procesul de reformă. Dl Ștefan a dorit să reamintească pozițiile de susținere a votului în străinătate ale Președintelui și a spus că și votul în România este un subiect care trebuie luat în discuție.

Laurențiu Ștefan (Președinția României) și Mircea Kivu (PfB)

Hai totuși să avem încredere, să ne uităm la cetățenii onești—ei sunt cei care trebuie să ne dirijeze acțiunea politică—și să îndrăznim să găsim niște soluții și să ne gândim în primul rând la ei și mai puțin la cei care fură.

Mircea Kivu a amintit faptul că, pentru a avea legea aplicabilă pentru alegerile legislative din 2016, ar fi necesar ca noua lege să fie promulgată până la mijlocul lunii noiembrie.

Consensul celor prezenți a fost în ce privește necesitatea de a avea dezbateri în ce privește votul la distanță, în special având în vedere faptul că, pentru ca să aibă efect la următoarele alegeri parlamentare în 2016, modificarea legislativă trebuie finalizată în noiembrie 2015.

Politică fără Bariere mulțumește tuturor participanților și regretă absența celorlate partide parlamentare care, deși invitate, nu au dorit sau nu au putut să contribuie la dezbatere.

Fragmente video (via Epoch Times)

• Mihai Voicu (PNL): ”Măcar la alegerile parlamentare din 2016 să avem vot prin corespondenţă”
• Marian Muhuleţ(AEP), despre insecuritatea votului la distanţă